Socialize

Facebook
Home » Actualitate » Ultima ora » Violența în școala românească, un fenomen de dimensiuni alarmante pentru stoparea căruia autoritățile trebuie să adopte măsuri urgente

Violența în școala românească, un fenomen de dimensiuni alarmante pentru stoparea căruia autoritățile trebuie să adopte măsuri urgente


La doar câteva zile de la debutul noului an școlar, în localitatea Santău din Satu Mare, doi copii, elevi în clasa  pregătitoare, sunt atacați de învățătoare cu spray lacrimogen. Motivația acesteia? S-a simțit în pericol, deci s-a aflat în legitimă apărare. La doar câteva zile de la debutul noului an școlar, directorul unei școli din Dâmbovița este bătut și amenințat cu moartea de părintele unui elev de clasa a VI-a, pe motiv că i-a făcut observație copilului său. Agresiunea se consumă în curtea școlii în prezența altor persoane. La câteva zile de la debutul noului an școlar, Tereza, în vârstă de 14 ani, elevă la Liceul din Borșa, județul Maramureș, este bătută, batjocorită, târâtă pe stradă, îi este spart telefonul de alte trei adolescente, pe motiv că a intrat la un liceu mai bun. Tot la câteva zile de la debutul noului an școlar, trei copii reușesc să facă prăpăd în școala în care învață, totul din cauza unui joc de pe internet. Toate cazurile relatate sunt anchetate acum de poliție.

Din nefericire, avem de-a face cu incidente reale, nu cu scene din filme, incidente care nu sunt izolate. Asemenea scene incalificabile se petrec de 30 de ani în spatele și în afara porților școlii, iar în ultimii ani incidența lor a crescut într-un ritm alarmant. Nu există an școlar, în ultima perioadă, care să nu debuteze sub semnul violenței, al unei furii de nestăpânit, care definește societatea în care trăim și care se manifestă în egală măsură la elevi, la cadre didactice și la părinții. Sindicatele din educație atrag atenția de multă vreme asupra acestui grav fenomen și cer sistematic ca autoritățile să ia măsuri. Se pare însă că dialogul dintre acestea din urmă și sindicaliști este unul al surzilor. În continuare există unități de învățământ, nu puține la număr, care nu au pază, poliția lipsește aproape cu desăvârșire din proximitatea școlilor, iar supravegherea video, pentru multe și foarte multe unități de învățământ, de la nivelul întregii țări, este de domeniul SF-ului. În școală, în curte și în afara ei, pumnul continuă să facă legea. Mulți dintre elevi sunt din ce în ce mai greu de stăpânit, mai obraznici și mai agresivi, din ce în ce mai mulți părinți își permit să facă legea în școală, iar în sistem intră din ce în ce mai mulți „profesori“ care nu au ce căuta acolo. Evaluările psihologice ale acestora se fac din vârful pixului și, astfel, ceea ce ar trebui să fie un examen psihologic făcut cu cea mai mare seriozitate și răspundere s-a transformat de mulți, de foarte mulți ani într-o simplă formalitate (cum de altfel se pe trecc lucrurile și în cazul multor angajați din Ministerul de Interne). La tot acest tablou se adaugă sărăcia sistemului de educație care generează compromisuri cu efecte grave, ca și cele relatate mai sus. În sistem intră indivizi cu probleme psihice, fără vocație și cu un nivel de pregătire din ce în ce mai scăzut. Cum altfel sunt acel gen de „cadre didactice“ care dau cu spray lacrimogen în ochii elevilor sau care în grădinițe terorizează copilași de câțiva anișori, le fracturează picioarele și mâinile? A scăpat violența de sub control în spațiile de învățământ? Se pare că da, chiar dacă mulți să grăbesc să infirme acest lucru, minimalizând gravitatea faptelor de agresiune  psihică și verbală care se înmulțesc de la un an la altul.

Potrivit unui studiu al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, școlile din România se situează pe locul doi într-un clasament în ceea ce priveşte violenţa în unităţile şcolare. O statistică alarmantă arată, de asemenea, că  fenomenul de bullying este în creştere la noi. Susțin acest lucru toate organizaţiile nonguvernamentale care au inventariat mii de astfel de cazuri. La celălalt capăt se află violența împotriva cadrelor didactice a cărei rată este și ea în creștere alarmantă. Din ce în ce mai mulți profesori sunt umiliți, amenințați, agresați verbal și fizic de elevi și părinți. Pe scurt, școala a devenit un spațiu al nesiguranței. Ce măsuri concrete au luat autorităţile? Niciuna! Din contră. Ministerul Educației este desprins parcă dintr-o realitate paralelă atunci când afirmă că rata violenței în școala românească este în descreștere!

„Fie transformăm școlile în unități militarizate, fie sancționăm drastic fiecare caz în parte!“

Singurele care au luat și iau atitudine sunt sindicatele. După incidentele care au marcat debutul noului an școlar, FSE SPIRU HARET a condamant dur  orice fel de act de violență la nivel de școală și societate și a cerut înăsprirea legislației pentru toate tipurile de violență. Degeaba s-au cheltuit zeci de milioane de euro pe programe europene privind combaterea violenței, dacă, până acum, nu a fost identificat niciun mijloc real pentru diminuarea fenomenului, spun aceștia într-un comunicat de presă. „Avem două opțiuni: fie transformăm școlile în unități militarizate, fie sancționăm drastic fiecare caz în parte. În principiu, eu sunt pentru a doua opțiune. Însă, așa cum profesoara care a dat cu spray lacrimogen a fost arestată, așa ar fi trebuit să se întâmple și cu tatăl care l-a bătut pe directorul Şcolii Băduleşti, din județul Dâmbovița. Nu trebuie să mai tolerăm astfel de acte în școala românească. În condițiile în care nu vom lua măsuri de urgență, riscăm să transformăm școlile în fortărețe, cu detectoare de metale la intrare și păzite de jandarmi“, a declarat Marius Ovidiu Nistor, președinte FSE SPIRU HARET.

Federația Sindicatelor din Educație SPIRU HARET solicită constituirea unui grup de lucru între reprezentanți ai Ministerului Educației Naționale și Ministerului Afacerilor Interne, care să vină de urgență cu un set de măsuri concrete privind combaterea violenței din unitățile de învățământ.

„Școala trebuie să redevină locul în care se face doar educație!“

Și Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ declară că educația nu înseamnă violență, iar școala nu este un teren de luptă. Mesajul FSLI, făcut public tot săptămâna trecută, este adresat în egală măsură cadrelor didactice, elevilor și părinților acestora. 

„Cazul de la Satu Mare, în care o învățătoare a fost reţinută pentru rele tratamente aplicate minorului şi purtare abuzivă, după ce a atacat, cu spray paralizant, doi elevi care îi deranjau ora, arată, încă o dată, problemele mari cu care se confruntă sistemul de educație. Evaluările psihologice trebuie realizate periodic și într-un mod profesionist. Noi nu putem tolera un astfel de comportament venit mai ales din partea cadrelor didactice, care poate traumatiza copiii.“ Astfel de persoane nu ar trebui să lucreze în sistemul de învățământ, iar în cazul în care se întâmplă, să fie luate măsuri imediate, atât din partea conducerilor școlilor, cât și din partea organelor abilitate. 

În școli avem nevoie de profesioniști, de oameni dedicați acestei nobile meserii, oameni care cultivă binele, nu oameni care fac rău. Întotdeauna, la un comportament agresiv, se va răspunde cu unul agresiv. Este un adevăr faptul că ne confruntăm și cu situații în care victime ale agresiunilor făptuite de elevi sau părinți sunt cadrele didactice, dar răspunsul în fața acestor situații nu îl reprezintă tot un comportament violent, în care angajații din sistem ajung să îi rănească pe elevi. Cele două cazuri, de la Satu Mare și Giurgiu, petrecute la distanță de o zi, ne arată cât de mari sunt carențele în sistemul de învățământ românesc și că avem nevoie de măsuri prin care nici elevii și nici cadrele didactice să nu mai fie victime ale violenței din școli. Școala trebuie să redevină locul în care se face doar educație!“,a declarat și Simion Hancescu, președinte FSLI.

Cele două mari federații sindicale din învățământ cer măsuri concrete din partea autorităților statului. Au cerut, de altfel (și continuă să o facă), statut de autoritate publică pentru cadrele didactice. S-a mai auzit ceva despre acest lucru? S-a propus introducerea uniformei școlare obligatorii, măsură care ar micșora mult diferențele sociale dintre elevi și ar introduce decența, ordinea, disciplina în școlile din România. Nici acest lucru nu s-a vrut. Și totuși, ceva concret trebuie făcut! 


Marcela GHEORGHIU