Socialize

Facebook
Home » Educatie » Gimnaziu » A citi oricând, oriunde

A citi oricând, oriunde

 A citi oriundeParafrazându-l pe André Gide: dacă am avea un jurnal al „Educaţiei sentimentale” sau al „Fraţilor Karamazov”, ar fi pasionant și mai interesant decât opera însăși… Corect, dar… se impune problema calităţii, competenţei celui care „răstălmăcește” jurnalul.

În 1947, André Gide primise Premiul Nobel pentru Literatură. Pretenţiile de atunci și ale perioadei precedente erau cu mult mai mari decât cele de astăzi, iar „efectele” respectivelor opere de artă în rândul cititorilor erau copleșitoare și covârșitoare totodată, comparativ cu cele din prezent.

Fiind în secolul vertiginos al tehnicii, al internetului, ar trebui să reflectăm și asupra unor limite deloc neglijabile care se impun în ceea ce privește lectura. Nu se poate citi oricând și oriunde… ajutaţi fiind, evident, de laptop, tabletă, telefon etc. Poate un tânăr să se delecteze cu friptura de viţel cu cartofi și cu sos de roșii și să citească totodată Suferinţele tânărului Werther, de Johann Wolfgang Goethe? Poate să citească dimineaţa în staţia de metrou sau de tramvai Enigma Otiliei, de George Călinescu? ~ntorcându-se de la școală, în același metrou sau tramvai poate un ado­lescent să citească Mize­rabilii, de Victor Hugo? Exemplele ar putea continua. Vrem cu orice preţ să ne aliniem unor standarde inventate, lăsând la marginea drumului valoarea reală. Sigmund Freud afirma că ambiţia vieţii lui ar fi să-i îndrume pe cei tineri spre un Dumnezeu iubitor și spre un dascăl luminat, astfel încât problemele lor vor fi rezolvate. Guvernanţii noștri urmăresc să ne ofere o viaţă compusă din zdrenţe și petice cu salariile josnice pe care le avem, plăcerea lecturii s-o îngrămădească în tablete și telefoane… dascălul luminat să fie doar un accesoriu aparent necesar în decorul unei clase… fluctuat nec mergitus – se clatină, dar nu se scufundă!

Cuprinsă de o amărăciune coclită, priveam norii pufoși ce atârnau deasupra mea ca într-un gest de mângâiere… străbăteam strada cuprinsă de deprimare, constatând o altă ciuntire a valorilor.

Lectura în sine impune o stare de liniște, capacitatea de concentrare, de me­ditaţie, de apro­fundare… într-o am­bianţă adecvată unei astfel de activităţi.

Puterea de sugestie culeasă din mass-media poate influenţa adolescentul și negativ, fără să fie conștient de acest aspect. Nu sunt împotriva tehnicii și a informatizării, însă lectura unui text, a unei cărţi, a unui roman, care se impune atât calitativ, cât și cantitativ, nu se poate face oricând și oriunde. Un mesaj cu dantelării sentimentale poate fi citit aflându-te la un supeu rafinat, consumând caviar alături de sticle de șampanie în frapiere cu gheaţă, dar nu poţi să lecturezi Un veac de singurătate, de Garcia Marquez!

Societatea modernă este cea care induce nonvaloarea în primul rând prin ipocrizia sa, prin inocularea concepţiei potrivit căreia ar exista ceva banal și neinteresant în unul dintre cele mai firești și mai importante acte ale fiinţei umane: a citi, a lectura!

Prof. Diana GLÜCK,

Școala Gimnazială Giera, Jud. Timiș