Socialize

Facebook
Home » Actualitate » Ultima ora » ACCESUL ÎN LICEU, CONDIȚIONAT DE MEDIA 5 LA EVALUAREA NAȚIONALĂ. O INIȚIATIVĂ MINISTERIALĂ CU IMPLICAȚII MAJORE ȘI MAI MULTE SEMNE DE ÎNTREBARE CU PRIVIRE LA CALITATEA ȘI ECHITATEA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI

ACCESUL ÎN LICEU, CONDIȚIONAT DE MEDIA 5 LA EVALUAREA NAȚIONALĂ. O INIȚIATIVĂ MINISTERIALĂ CU IMPLICAȚII MAJORE ȘI MAI MULTE SEMNE DE ÎNTREBARE CU PRIVIRE LA CALITATEA ȘI ECHITATEA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI

Este oficial, învățământul profesional devine obligatoriu pentru elevii care susțin Evaluarea Națională începând cu anul școlar 2019-2020 și obțin o medie de admitere sub 5. Această prevedere este formulată clar în metodologia de admitere la liceu, metodologie care a fost publicată deja în Monitorul Oficial. Contestată încă din perioada în care se afla doar în stadiul de intenție, decizia ministerului de a-i trimite automat pe copiii care nu au obținut minimum 5 la evaluare a generat un val de reacții negative în mediul educațional, dar și în cel politic. Astfel, în vreme ce ministerul și partidul de guvernământ susțin din toate puterile această decizie, considerând-o ca oferind copiilor posibilitatea de însușire a unei meserii – lucru benefic, în opinia acestora, care nu le-ar îngrădi cu niciun chip accesul la școală și la educație,  președintele Klaus Iohannis e de părere că măsura este segregaționistă și îi împinge pe elevii care nu au reușit o medie de 5 la Evaluarea Națională pe un drum pe care poate nu și-l doresc și pentru care nu sunt pregătiți.

Astfel, într-o intervenție pe care a avut-o săptămâna trecută, președintele Iohannis a criticat dur decizia Ministerului Educației, susținând că partidul de guvernământ continuă să facă experimente în educație. În opinia lui, această decizie va forța elevii să meargă fără orientare sau consiliere într-o direcție care nu va avea legătură cu ce știu să facă sau ce le place.

„Învățământul profesional trebuie să fie unul în care se construiesc cariere și destine, nu unul în care se ascunde eșecul unui sistem“

Președintele a mai spus că prin această măsură guvernul încearcă, de fapt, să ascundă adevărata problemă – promovarea slabă la examenele naționale. „În loc să crească atractivitatea și calitatea învățământului profesional, acest guvern, care suferă de reformită cronică, încearcă să ascundă sub preș problema promovarii slabe la examenele naționale“. Măsura forțează elevii să meargă, fără o minimă orientare și consiliere, într-o direcție care nu are poate nicio legătură cu ceea ce știu și le place. Efectul va fi amplificarea abandonului școlar, nicidecum creșterea calității procesului educațional“, a completat șeful statului.

De asemenea, șeful statului a mai spus că prin această măsură se perpetuează ideea că „la profesional“ merg cei mai nepregătiți și că această rută educațională este mai degrabă o penalizare, decât o șansă de implinire. „Învățământul profesional trebuie să fie unul în care se construiesc cariere și destine, nu unul în care se ascunde eșecul unui sistem de învățământ ce nu oferă șanse egale tuturor“, a conchis Klaus Iohannis.

„Este regretabil că au fost lansate în spațiul public opinii care tind să inducă în eroare și să genereze panică în rândul elevilor“

Pe de altă parte, ministerul susține că decizia oferă un drum mai bun în viață elevilor și nu exclude posibilitatea ca aceștia să-și continue studiile teoretice. „Este regretabil faptul că în aceste zile au fost lansate în spațiul public opinii politice care tind să inducă în eroare și să genereze panică în rândul elevilor și părinților cu privire la opțiunile tinerilor în procesul de educare, se arată într-un comunicat al MEN. Măsura oferă un drum mai bun în viață elevilor aflați la final de gimnaziu. Ea a fost concepută tocmai pentru a le oferi acestora o șansă în plus de a învăța o meserie, urmând ca apoi să își suplimenteze pregătirea, în funcție de evoluția propriilor competențe, inclusiv prin studii teoretice și prin susținerea examenului național de bacalaureat. Așadar, niciun elev nu va avea viitorul blocat.“ Consiliul Național al Elevilor se opune însă „cu vehemență“ limitării accesului la liceu și obligării elevilor cu medii sub 5 să meargă la școală profesională. „Ceea ce cer elevii este ca decizia să fie  însoțită de o serie de măsuri compensatorii. Astfel, trebuie luat în calcul finanțarea deficitară a instituțiilor integrate învățământului învățământului profesional și tehnic, lipsa echipamentelor, a utilajelor și a dotărilor“ este opinia CNE trasmisă prin intermediul unui comunicat de presă.  Și mai spun elevii că, în aceste condiții, este absolut necesară introducerea unor programe de lucru cu părinții, în paralel cu elaborarea „unor planuri remediale prin care să se acorde atenție sporită elevilor cu rezultate slabe la evaluări“.

„Decizia nu a fost ușor de luat, sindicatele au susținut-o, inclusiv noi, dar cu niște amendamente de fond“

Părinții nu sunt neapărat împotriva acestei decizii, dar sunt de părere că ea ar trebui să intre în vigoare peste patru ani, astfel încât elevii care au intrat în clasa a V-a anul acesta să se poată pregăti pentru evaluarea națională de peste patru ani, în cunoștință de cauză, fiind informați că alternative liceului, dacă nu reușesc să obțină nota minimă 5 la evaluarea din clasa a V-a, va fi învățământul profesional. Astfel, Iulian Cristache, preşedintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți din învățământul pre­universitar, a avut o poziție rațională atunci când a declarat pentru Mediafax: „Propunerea a venit de la Ministerul Educației Naționale, iar decizia nu a fost ușor de luat acolo, în Comisia de Dialog Social, din ce rețin, sindicatele au susținut-o, inclusiv noi, cu niște amendamente de fond, dacă doriți, prin care am spus că este bine-venită ideea, dar ar trebui anunțată pentru actualii elevi care intră acum în clasa a V-a, adică pentru începutul de gimnaziu, astfel încât să aibă timp să pregătească familia, să știe copiii și Ministerul Educației Naționale să întreprindă niște acțiuni compensatorii prin consilieri de orientare școlară, prin probabil eventual și niște programe școlare mai adaptate care să poată să ajute acești copii care vor merge spre un învățământ profesional, adică să dobândească la nivel de competență abilități practice“. De aceeași parte cu părinții s-au poziționat și sindicatele, FSLI și FSE Spiru Haret, care au votat pentru.

Din nou se iau măsuri fără a se cântări cu luciditate consecințele      

Specialiștii din educație și o mare parte a cadrelor didactice nu sunt de acord cu decizia MEN. Majoritatea opinează că nu elevii sunt vinovați pentru rezultatele slabe de la Evaluarea Națională; vina aparține tot profesorilor. De altfel, sunt mulți cei care susțin că vina nu este a elevilor, ci a profesorilor care i-au pregătit. Pentru că, să fim serioși, în momentul în care accepți în sistem oameni care la titularizare au obținut ei înșiși medii sub 5, cum te poți aștepta ca elevii pregătiți de aceștia să obțină la Evaluarea Națională peste 5? La asta se mai adaugă insta­bilitatea din sistem promovată în ultimii 30 de ani, lipsa de predictibilitate și confuzia generată în rândul elevilor pe par­cursul celor nouă ani de învățământ primar și gimnazial. Evident că învățământul profesional trebuie eficientizat. Este nevoie acută de el în societate, dar nu așa îl vom consolida și ridica calitativ, nu așa îi vom crește gradul de atractivitate, trimițându-i forțat pe elevii care nu au reușit un 5 la Evaluarea Națională către această formă de învățământ, ci finanțându-l corespunzător, punându-i la dis­poziție spațiile necesare, cadre didactice com­pe­tente, utilaje și aparatură modernă. În plus, trebuie gândită, în prealabil, o politică educațională responsabilă, care să asigure absolvenților unor asemenea școli o încadrare rapidă pe piața muncii. Altfel, cu părere de rău, nu putem vorbi decât despre încă „o cârpeală“, un fard menit să ascundă eșecul unui sistem.

Marcela GHEORGHIU