Socialize

Facebook
Home » Invatamant » Gimnaziu » Actualităţi ale curriculumului de matematică

Actualităţi ale curriculumului de matematică

În data de 19.05.2017, intervalul orar 14-17, la Şcoala Gimnazială nr. 18, Sibiu, s-a organizat dezbaterea la disciplina matematică (informare/formare) privind actualităţile curriculumului matematic pentru clasele gimnaziale (V-VIII), activitate care a avut ca grup-ţintă profesori metodişti, responsabili de cerc pedagogic, membrii consiliului consultativ al disciplinei, profesori care predau la gimnaziu. Tematica întâlnirii a fost reprezentată de:

1) Lectura programei şcolare pentru gimnaziu – disciplina matematică. Explicarea elementelor de noutate ale programei.

2) Manualul electronic – o provocare pentru designul demersului didactic la clasă.

3) Spre o abordare eficientă a opţionalului integrat – dialog şi evidenţierea unor direcţii de acţiune privind o direcţie coerentă în utilizarea unui pachet de opţionale pentru clasele V-VIII.

4) Sesiune de întrebări şi concluzii.

Am considerat necesar să cuprindem elementele puse în discuţie, răspunsuri sau propuneri venite din partea colegilor prezenţi la activitate pe opt aspecte, după cum urmează, în final evidenţiind concluziile întâlnirii. Sperăm ca materialul rezultat să fie unul la care se vor raporta strategiile de abilitare curriculară a cadrelor didactice pentru implementarea eficientă a noului curriculum gimnazial.

 

Nr. crt Aspect
discutat
Caracteristici şi propuneri privind aspectul
1 Elemente
de conţinut
La nivelul întregului pachet de programe şcolare V-VIII, conţinuturile sunt într-o proporţie semnificativă cele cuprinse şi în programa şcolară anterioară, existând o serie de translaţii ale unor unităţi de învăţare de la un an de studiu la altul; de exemplu, studiul mulţimilor care reprezintă conţinuturi aferente clasei a VI-a, introducerea unghiului, inclusiv măsura unghiului şi clasificări sunt dezvoltate la nivelul clasei a V-a.
2 Exemple
de activităţi
de învăţare
Programa şcolară oferă un îndrumar privind suportul de activităţi prin care se pot dobândi şi dezvolta competenţele generale şi specifice, în baza conţinuturilor care trebuie însuşite şi aplicate de către elevi; rolul acestor activităţi de învăţare este unul orientativ, profesorul având posibilitatea să particularizeze demersul didactic, alegând activităţi dintre cele menţionate în programă sau asociind alte activităţi care asigură îndeplinirea scopurilor lecţiei; orice activitate va trebui să fie atent introdusă, astfel încât să se realizeze o învăţare aplicată, elevul fiind pus în situaţii de învăţare experimenală, valorificând realitatea înconjurătoare, prin descoperire şi mergând pe introducerea genetică a elementelor teoretice.
3 Competenţe generale
şi specifice
La nivelul competenţelor generale nu sunt modificări majore; la nivelul competenţelor specifice, acestea reprezintă un instrumentar în baza căruia se vor alege activităţile de învăţare care să conducă la formarea competenţelor, parcurgându-se gradual taxonomia asociată care are drept acţiuni-cheie: scriere, citire, identificare, recunoaştere, observare, deducere, descriere, reprezentare, alegere, verificare, utilizare, efectuare, exemplificare, clasificare, caracterizare, comparare, calcul, interpretare, concluzionare, decidere, construcţie, măsurare, aplicare, estimare, aproximare, predicţie, transpunere, determinare, transformare, prelucrare, operare, justificare, argumentare, evaluare, organizare, optimizare, formulare, modelare, sistematizare, transfer, corelare, asociere, validare.
4 Sugestii
metodologice
Reprezintă un foarte bun îndrumar al aplicării curriculumului, care permite conturarea viziunii asupra ceea ce se doreşte a se forma ca profil al absolventului de gimnaziu: o cunoaştere aplicată a matematicii, cu capacitatea realizării de conexiuni intra şi interdisciplinare, în baza unui demers didactic ce pune accentul pe participarea elevului la învăţare prin descoperire, exersare şi transfer.
5 Strategii
didactice
Programa conţine  indicaţii privind diversificarea startegiilor didactice, cu accent pe utilizarea TIC în predare, însă este necesar ca la apariţia manualelor să se realizeze grupuri de lucru pentru ghidarea procesului înspre atingerea scopurilor didactice propuse în mod eficient. Exerciţiul rămâne baza învăţării, însă zona de exersare nu trebuie să fie doar una aridă, repetitivă, fiind necesare contexte prin care elevul îşi dezvoltă capacităţi de gândire critică, dar şi creativă, crescând ponderea cerinţelor de învăţare prin care elevului i se propun probleme deschise, non-standard, prin care trebuie să îşi asume o decizie şi să o argumenteze, prin care poate compara modul său de operare şi raţionamentele făcute cu ale colegilor săi, astfel încât să se favorizeze multiplicarea contextelor de peer-to-peer learning (învăţare colegială).
6 Strategii
de
evaluare
Se exprimă temeri privind zona evaluării interne, unde lipsa unor standarde de performanţă şi a unor modele de evaluări de etapă vor menţine instrumentele în zona de conformism, în baza evaluărilor existente; se face propunerea de asociere a programei cu un ghid de modele de evaluare pentru finalul ciclului gimnazial, astfel încât cel puţin evaluările sumative să fie organizate în sprijinul creării unui confort al elevilor privind examene pe care le au de susţinut; apariţia unor ghiduri de evaluare formativă ar fi extrem de benefică abordării securizate a zonei de evaluare la clasă.
7 Abordări
interdisciplinare
Sunt prevăzute în actuala programă. Se exprimă temeri privind compatibilizarea abordărilor interdisciplinare cu programele şcolare la alte discipline, deci întâlniri şi existenţa unor ghiduri de bune practici ar fi, de asemenea, o zonă care să asigure implementarea eficientă a curriculumului. În acest sens s-a punctat faptul că la nivelul stabilirii curriculumului la decizia şcolii, pentru fiecare an de studiu este prevăzută alegerea unui opţional integrat, şi acest context favorizând dezvoltarea de legături multi, inter şi transdisciplinare.
8 Alte
aspecte
ridicate
la nivelul
discuţiilor
Dotarea şcolilor pentru implementarea cu succes a manualelor interactive, adaptarea auxiliarelor didactice la cerinţele noilor programe; lipsa finalităţilor la nivelul absolventului de liceu, compatibilizarea reală a finalităţilor învăţământului gimnazial cu cerinţele de debut la nivel liceal; accesul la resurse educaţionale într-un mediu securizat, cel puţin în zonele de noutate ale programelor şcolare, axarea tematicii cercurilor pedagogice pe discutarea schimbărilor curriculare; axarea sesiunilor de comunicări, simpozioane, conferinţe pe abordări practice ale noului curriculum, pe exemplificări de scenarii didactice, instrumente de evaluare, de obţinere a feed-back-ului şi a utilizării acestuia eficient pentru corecţii ale învăţării, evidenţierea de erori tipice în învăţarea matematicii concretizate în studii prin care se pot propune acţiuni care să prevină formarea de deprinderi greşite la nivelul utilizării conceptelor, metodelor şi algoritmilor specifici disciplinei.

 

Concluzii:

Actualităţile curriculare la disciplina matematică aduc schimbări semnificative la nivelul scopurilor didactice, esenţial fiind menţinerea interesului pentru studiul matematicii un timp cât mai îndelungat, prin strategii care implică resorturi motivaţionale intrinseci, abordări genetice ale conţinuturilor care să permită valorizarea dialogului profesor-elev, precum şi între elevi. Profesorii sunt la acest moment în expectativă, începutul anului şcolar fără o acţiune amplă de conştientizare privind zonele de actualitate curriculară fiind un pericol privind implementarea coerentă a programelor de studiu.

La nivelul manualelor interactive, calibrarea acestora astfel încât să reprezinte un instrument util de consultare, utilizare, învăţare şi exersare va reprezenta o nedeterminată prea aproape de momentul debutului anului şcolar.

La nivelul opţionalului integrat, ar trebui să existe o preocupare la nivelul fiecărui inspectorat, astfel încât să se asigure o abordare cât mai coerentă încă de la început.

 

Nicu Suciu,
inspector şcolar ISJ Sibiu

Ana Elisabeta Naghi,
membru al Comisiei naţionale de Matematică – MEN

Alexandru Dumbravă,
director CCD – Sibiu

Gabriel Vrînceanu,
director CCD – Bucureşti,
membru al grupului de lucru programe şcolare, MEN