Socialize

Facebook
Home » Educatie » Gimnaziu » Alternative inovatoare în studiul matematicii (Alternatives for Innovative Math Study – AIMS)

Alternative inovatoare în studiul matematicii (Alternatives for Innovative Math Study – AIMS)

Alternative inovatoareProiectul „Alternative inovatoare în studiul matematicii” este un proiect Comenius – e-Twinning cu conţinut matematic, derulat de elevi şi profesori din şapte şcoli din ţări diferite ale Europei.

Parteneri: România (coordonator), Franţa, Italia, Olanda, Spania, Polonia, Grecia
Durata: doi ani şcolari (2013-2014 şi 2014-2015)
Vârsta elevilor: 11-16 ani
Număr de participanţi din şcoală: 6 profesori, aproximativ 150 de elevi
Proiectul are ca scop creşterea motivaţiei elevilor pentru studiul matematicii, punctul său de pornire bazându-se pe următoarele două idei principale:
1. Numeroase studii din ultimii ani atrag atenţia asupra diminuării motivaţiei elevilor cu privire la matematică pe parcursul gimnaziului şi mai ales în ultimii ani ai acestuia, mergând până la instalarea unei anxietăţi şi chiar fobii legate de acest obiect de studiu, văzut ca fiind dificil şi arid, mai ales în contextul stresului generat de apropierea examenelor, aşteptările părinţilor şi ale profesorilor. În special elevii care nu obţin cu uşurinţă rezultatele academice dorite ajung la concluzia că „nu sunt buni la matematică”. În acest context, numărul celor care se îndreaptă spre cariere în care e necesar studiul matematicii a scăzut dramatic la nivel european (12% în Europa faţă de peste 45% în China). Proiectul nostru îşi propune să favorizeze implicarea elevilor, prin crearea altei imagini a acestui obiect, în special pentru cei care nu ating încă performanţele dorite la această materie.

2. În anul 1983 a fost lansată Teoria Inteligenţelor Multiple (Howard Gardner), care oferă o nouă interpretare a noţiunii de inteligenţă faţă de teoriile psihopedagogice anterioare (Jean Piaget). Astfel, inteligenţa nu mai este văzută ca o trăsătură standardizată, nativă, constantă pe parcursul vieţii şi cuantificabilă (de exemplu, măsurabilă prin testele IQ). Gardner afirmă că există opt tipuri de inteligenţă (verbală, logico-matematică, vizual-spaţială, kinestezică, muzical-ritmică, naturalistică, interpersonală şi intrapersonală). Ele coexistă în fiecare individ, dar unul/unele dintre ele sunt dominante la acea persoană. Tipurile de inteligenţă pot fi dezvoltate de-a lungul vieţii şi deseori dezvoltarea unora le amplifică şi pe celelalte. Ele au sediul în zone diferite ale creierului şi pot acţiona simultan sau separat. Din punct de vedere pedagogic, cunoaşterea şi folosirea tipului de inteligenţă al elevilor vor eficientiza învăţarea, ştiut fiind că există copii care învaţă mai bine din explicaţii scrise, alţii din diagrame sau imagini, alţii prin acţiune sau lucrând în grup etc. Elevii pot conştientiza modul lor propriu de învăţare şi pot aprecia, de asemenea, modul de învăţare al colegilor, chiar dacă este diferit de al lor.

Obiectivele proiectului:

• adaptarea metodelor de predare la diferite tipuri de inteligenţă, folosind abordări centrate pe elev;

• utilizarea metodelor de învăţare prin cooperare, dezvoltarea competenţelor de colaborare ale elevilor;

• utilizarea TIC pentru modelarea situaţiilor din viaţa reală, făcând conţinutul matematic relevant pentru elevi;

• dezvoltarea capacităţii elevilor de a folosi matematica pentru înţelegerea şi rezolvarea problemelor din lumea reală;

• dezvoltarea autonomiei elevilor şi a competenţelor lor de învăţare independentă;

• promovarea respectului reciproc, toleranţei şi înţelegerii pentru elevii cu abilităţi diferite;

• facilitarea dialogului şi a egalităţii de şanse, chiar şi pentru elevii cu rezultate mai slabe;

• creşterea stimei de sine a elevilor;

• înţelegerea rolului cultural şi istoric al matematicii;

• încurajarea şi dezvoltarea diferitelor moduri de gândire şi a gândirii critice.

Activităţi: Activităţile proiectului sunt de două tipuri: locale şi transnaţionale.

La nivel local, toate şcolile partenere vor dezvolta şi partaja online activităţi pentru câte un (acelaşi) tip de inteligenţă pe o perioadă de aproximativ două luni, activităţile având loc într-o singură şcoală, în toate sau doar o parte din şcolile participante la proiect. Exemple de activităţi: integrame, hărţi conceptuale, cuvinte încrucişate, povestiri matematice (inteligenţa verbală), WebQuests, puzzle-uri, codificare de mesaje (logică), video/melodii inspirate de concepte matematice (muzicală/artistică), vânătoare de comori, construcţii matematice, studiul influenţei matematicii în sport (kinestezică), reprezentări geometrice cu GeoGebra, origami, pavaje matematice, recunoaşterea geometriei în artă/arhitectură (vizual-spaţială), jocuri matematice de grup, statistici legate de viaţa tinerilor, analiza prejudecăţilor legate de matematică (interpersonală), studiul simetriei în natură, aspecte matematice în biologie sau geografie (naturalistică). Mijloacele folosite vor fi diverse, de la obiecte concrete la aplicaţii software. Profesorii vor face observaţii, vor compara activităţile, le vor evalua, vor extrage metode aplicabile şi în alte şcoli partenere. La nivel transnaţional, vor avea loc întâlniri ale tuturor şcolilor partenere, astfel: în anul şcolar 2013-2014 în Franţa, Italia şi Polonia, iar în anul şcolar 2014-2015 în Spania, Grecia, Olanda şi România. În timpul fiecărei reuniuni de proiect, toţi participanţii la reuniune vor crea activităţi pentru acelaşi tip de inteligenţă, planificate de către şcoala-gazdă, în acord cu toate echipele. Activităţile vor fi evaluate într-un raport scris, după fiecare reuniune.

Produse finale principale:

1. Kit didactic format din: a) un blog/DVD conţinând materiale de învăţare utile pentru a fi replicate/utilizate în şcoli; b) un ghid al profesorului (online/tipărit) – cuprinzând metode şi strategii pentru predarea matematicii cu ajutorul inteligenţelor multiple.

2. La nivelul participanţilor: interes şi implicare crescută la orele de matematică; rezultate şcolare îmbunătăţite; dezvoltarea de noi strategii de predare; competenţe sporite pentru profesori şi elevi.

Primele activităţi sunt deja vizibile în spaţiul virtual şi pe pagina wiki a proiectului. Până în prezent au avut loc activităţile legate de inteligenţa interpersonală şi intrapersonală. Astfel, elevii au studiat din punct de vedere statistic preferinţele şi preocupările colegilor lor, au întocmit biografii ale unor matematicieni celebri, nu doar în format PowerPoint, ci şi creând profiluri fictive de Facebook pentru aceştia, au caracterizat numeric ţările partenere prin intermediul unor postere interactive, au calculat comparativ costul aceleiaşi prăjituri în toate cele şapte ţări participante la proiect, au aflat care este tipul lor de inteligenţă dominant şi au răspuns la un chestionar privind atitudinea lor faţă de matematică. Toate acestea sunt vizibile pe pagina dedicată din spaţiul virtual eTwinning al proiectului.

~n perioada 17-22 octombrie 2013, o delegaţie formată din doi elevi şi doi profesori s-a deplasat la Charleville-Mezieres, Franţa, fiind invitată de către şcoala parteneră, Lycée François Bazin, ca să ia parte la prima întâlnire de proiect. Tema întâlnirii a fost „Utilizarea inteligenţei interpersonale şi intrapersonale în studiul matematicii”. Au luat parte la întâlnire elevi şi profesori din toate cele şapte şcoli partenere din România, Franţa, Italia, Olanda, Grecia, Spania şi Polonia. Numărul de participanţi a fost de aproximativ 45. Elevii din România au fost cazaţi în familii de către partenerii lor de proiect francezi.

Cele mai interesante activităţi au fost vânătoarea de comori, matematică în oraş şi crearea în comun a unui chestionar online, care a fost punctul central al concursului final. Elevii au creat atât întrebările, folosind instrumente web 2.0, cât şi un buzzer electronic cu ajutorul căruia îşi anunţau răspunsul. În final, câştigătorii au fost distinşi cu medalii. Această activitate a fost deosebit de motivantă pentru elevi, prin îmbinarea spiritului de colaborare cu cel de competiţie.

Considerăm că deplasarea şi-a atins pe deplin obiectivele atât prin activităţile desfăşurate, care s-au pliat perfect pe tema întâlnirii, cât şi prin schimbul de experienţă şi comunicarea cu colegii din alte ţări.

Prof. Irina VASILESCU, Școala Gimnazială Nr. 195, sector 3, Bucureşti

Arta predarii