Socialize

Facebook
Home » Noutati » Anticorupția în Educație, drum cu prioritate!

Anticorupția în Educație, drum cu prioritate!

drum_cu_prioritateCorupția nu este o fatalitate a sistemului educațional! Veche nu se mai știe de când, accentuată în ultimii douăzeci și ceva de ani, totuși ea poate fi combătută, înlăturată; numai să existe măsuri ferme, profesionist aplicate, cuprinse într-o strategie. Un suport solid în acest sens îl formează rezultatele proiectului „Prevenirea corupției în educație prin informare, formare și responsabilizare”, derulat de Ministerul Educației Naționale, în parteneriat cu Universitatea Titu Maiorescu și cu Asociația pentru Implementarea Democrației. Conferința națională care a încununat proiectul a avut loc în Aula Magna a Universității Titu Maiorescu, din București, onorată de participarea ministrului Educației Naționale, Remus Pricopie, și a numeroși exponenți ai domeniilor Educației, Dreptului, Științelor Politice, Comunicării.

Strategie națională împotriva corupției

Proiectul are o serie de rezultate de substanță în prevenirea și combaterea actelor de corupție în sistemul național de educație, cum sunt: întocmirea unei strategii anticorupție, elaborată pe baza expertizei din sectorul public, din cel neguvernamental și din cel universitar, precum și prin valorificarea de expertiză străină; instruirea a 1.414 persoane din domeniu asupra instrumentelor și mijloacelor de prevenire și combatere a corupției; realizarea unui studiu sociologic privind perceperea corupției în sistemul educațional; elaborarea și difuzarea unor ghiduri de profil; constituirea unei baze de date conținând proceduri și nstrumente de monitorizare a factorilor vulnerabili din domeniul educației, susceptibili de a genera fapte de corupție în rândul decidenților ministeriali și al celor din structuri subordonate; derularea unor dezbateri, ateliere de lucru, a unui seminar de specialitate.

În ansamblu, proiectul este caracterizat drept „o inițiativă proactivă a Ministerului Educației Naționale în demersurile de prevenire a corupției pe termen mediu și lung”, încadrată „în contextul responsabilităților României asumate în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare cu Comisia Europeană”.

Dincolo de coordonatele lui tehnice, proiectul etalează o aplicabilitate promițătoare în lupta anticorupție. Au subliniat-o convingător numeroși participanți la conferința națională a proiectului – directori din învățământul preuni­versitar, inspectori școlari generali, profesori din învățământul superior.

Încredere crescută în sistemul de educație

Ministrul Educației Naționale, Remus Pricopie, a prezentat o expunere despre percepția la nivelul societății de astăzi asupra fenomenului corupției din sistem. În acest sens, a semnalat înainte de toate faptul că școala românească are, în ansamblul ei, „profesori dedicați, profesori cinstiți”, ceea ce impune ca „orice referire la acte de corupție să nu exprime o generalizare ca fenomen”. Argu­mentul în acest sens îl constituie unul dintre indicatorii de bază ai cercetării sociologice decurse din implementarea proiectului, potrivit căruia gradul de încredere în sistemul de educație este de 85%, la nivelul celor chestionați. Apelul ministrului Remus Pricopie a fost acela de a menține un „echilibru între ceea ce este bun și ceea ce este mai puțin bun în sistem”, cu observația că, „dacă nu privim realitatea așa cum este ea, nu vom putea face corecția necesară”.

Abordând unele aspecte ale manifestării la nivelul sistemului educațional, ministrul Remus Pricopie a apreciat corupția la examen ca fiind „poate, forma cea mai de sus”, manifestată „în zonele cele mai vizibile și cele mai spectaculoase”, semnalând însă și un alt tip de „scăpare”, în același sens, care poate să ducă la corupție: „evaluarea elevilor la clasă, care, prin exigență scăzută, încet-încet, se poate transforma în sursă de corupție”, manifestată la examenele naționale, cum s-a întâm­plat anul acesta, în câteva cazuri, la bacalaureat.

Și în acest context, ministrul Educației Naționale a insistat asupra cerinței de respectare fermă a legislației, precum și asupra nevoii de trans­parență: „Ministerul Educației Naționale nu are secrete de stat sau secrete care țin de securitatea țării.

Prin urmare, orice decizie sau orice proces în cadrul ministerului ar trebui să se desfășoare la vedere. Or, de multe ori, constatăm că nu respectăm procedurile privind consiliile de administrație din școli”. Referirea a fost la faptul că, uneori, invitarea sindicatelor la astfel de ședințe este „uitată”. Ministrul a anunțat că, printr-un ordin în acest sens, va fi prevăzută prezența sindicatelor și a reprezentanților elevilor la toate consiliile de administrație, excepție făcând participarea elevilor când se discută probleme de personal”.

Întregul mecanism de concretizare a demersurilor prevăzute la nivel ministerial, ca și la nivel de unități și de instituții, își are, de acum, fundamentarea în strategia anticorupție în sistemul de educație. Strategia prevede înființarea câte unui consiliu de etică la nivelul fiecărei unități de învățământ, precum și întocmirea unui cod de etică și deontologie profesională. „Consiliul de etică va funcționa la nivelul fiecărei unități de învățământ și este o măsură suplimentară, pe care o vom introduce tocmai pentru a evita situațiile de corupție”, a explicat ministrul Educației Naționale. Convingerea sa este că în discuție, „înainte de orice, se află o problemă de conduită, de atitudine a fiecărui cadru didactic sau a celor care administrează sistemul de educație”.

Ministrul Remus Pricopie s-a referit, de asemenea, la valorile pe care școala trebuie să le cultive, „simțul respectului față de cei din jur, față de lege” dovedindu-se foarte important. În acest sens, a fost anunțată încheierea unui protocol între Ministerul Educației Naționale și Ministerul Justiției, pe a cărui bază profesioniști în domeniu să meargă în școli și să le vorbească elevilor despre lege, despre sistemul judiciar, despre fapte de corupție. A ști cum se procedează din punct de vedere juridic în diverse situații reprezintă o altă componentă importantă a proiectului. Faptele de corupție de până acum din sistem s-au produs și „din cauză că nu am fost suficient de bine pregătiți sub aspect juridic. Trebuie însă știut că toleranța la abuzuri și la corupție este zero și vom interveni imediat, ori de câte ori vor apărea situații în acest sens”, a conchis ministrul Remus Pricopie.

Expertiză în beneficiul dezvoltării

În calitate de manager al proiectului, Gabriel Liviu Ispas, secretar general adjunct în Ministerul Educației Naționale, a subliniat că „într-un stat de drept, cadrul didactic trebuie să-și facă datoria, să nu se manifeste ca un agent al unor interese private”.

Prof. univ. dr. Smaranda Angheni, rector al Universității Titu Maiorescu, a evidențiat angajarea deosebită, apreciată ca atare de parteneri și de beneficiari, a instituției într-un proiect de o asemenea anvergură. „Felicit membrii echipei, cadrele didactice din universitatea noastră care au lucrat la elaborarea materialelor didactice de studiu, la formarea în prevenirea și combaterea corupției. Prezența cadrelor didactice din facultă­țile universității noastre în activitățile proiectului și expertiza acumulată vor putea contribui la dezvoltarea unei strategii de prevenire a corupției cu aplicabilitate nu numai în acest domeniu”, a spus prof. univ. dr. Smaranda Angheni.

Universitatea Titu Maiorescu a asigurat, în cea mai mare parte, formarea resursei umane pentru acțiuni vizând lupta anticorupție. O prezentare în acest sens a fost făcută de lector univ. dr. Ioana Panc. Astfel, 1.415 cadre didactice, funcționari publici, alți salariați din sistemul educațional au beneficiat de un cadru structurat pentru transmiterea unor informații privind corupția. S-au derulat 16 teme de curs, organizate în module referitoare la legislație, managementul activității de învățământ, comunicare.

Reușita proiectului se datorează și continuității în derulare, dincolo de schimbările produse pe parcurs la nivelul conducerii ministeriale, a evidențiat Alexandru Cumpănașu, director executiv al Asociației pentru Imple­mentarea Democrației. De asemenea, a evidențiat particularitatea reprezentată de ampla consultare în privința elaborării strategiei anticorupție în Educație, cu sublinierea că aceasta constituie o parte semnificativă a strategiei generale de dezvoltare a țării în următorii ani.

Prin educație putem să schimbăm această țară

Din perspectivă sindicală, președintele FSLI, Simion Hancescu, a arătat că, în ultimii 23 de ani, corupția s-a manifestat la nivelul întregii societăți, însă Educația a fost unul dintre sectoarele cele mai afectate. O cauză pe care a identificat-o este nivelul scăzut al salariilor din sistem.

La rândul său, Marius Nistor, președintele Federației Spiru Haret, a sugerat ideea unui cerc vicios, generator de corupție, care cuprinde cadre didactice, elevi și părinți. „Întrebarea este: va avea cineva curajul să rupă acest cerc, să pună în aplicare soluțiile rezultate din acest proiect?!”, a spus liderul sindical, convingerea sa fiind că „prin educație putem să schimbăm această țară”.

Secretarul de stat Ștefania Duminică, din Ministerul Educației Naționale, a invocat necesi­tatea vocației și a dorinței de a se găsi în mijlocul copiilor din partea celor care se dedică profesiei didactice. „Educația și corupția ar trebui să se excludă”, a apreciat secretarul de stat, observând că, totuși, manifestări de corupție există, reliefân­du-le pe acelea care apar uneori, la nivelul școlii, în relația profesor-director sau, la nivel superior, între unii inspectori și unele cadre didactice.

La rândul său, inspectorul școlar general al municipiului București, Constantin Trăistaru, s-a referit la o altă zonă susceptibilă în ultima vreme de apariție a unor condiții de corupție: presiunile ierarhice pe linie de Educație și presiunile din partea unor părinți pentru transferări de elevi de la o clasă la alta, de la un cadru didactic la altul, în aceeași unitate de învățământ. Pentru contracarare, a subliniat inspectorul general, „trebuie un set de reguli mult mai riguros și o conștientizare a părinților în sensul că trebuie respectate, altfel intervin arbitrariul, suspiciunea de trafic de influență”.

Într-o abordare intransigentă, inspectorul școlar general al județului Constanța, Răducu Popescu, s-a referit la cazurile de corupție depistate la examenul de bacalaureat în sesiunile acestui an. Apelul său a fost pentru asumarea unei atitudini anticorupție, a cărei condiție de reușită se regăsește în constituirea unor echipe de cadre didactice (la nivel de inspectorat, de comisii pentru examene) capabile să se manifeste ferm, inclusiv cu asumarea eventualelor riscuri.

În contextul aceleiași conferințe naționale, inspectori școlari, manageri de unități de învățământ, lideri sindicali au abordat aspecte la zi și de ansamblu privind legislația în domeniu, organizarea mai eficientă a examenelor naționale, probleme acute, cum sunt cele ale meditațiilor, ale programului tip școala după școală. Deschiderea sistemului educațional s-a reafirmat din plin către colaborare cu instituții ale Executivului, ale admi­nistrației publice locale, precum și cu organizații neguvernamentale, pentru instaurarea unui climat de combatere susținută a oricăror manifestări generatoare de corupție, de ilegalitate, în general.

Ce urmează?

Conferința națională pe tema combaterii și prevenirii corupției în Educație, găzduită de Universitatea Titu Maiorescu, a marcat, în același timp, finalizarea unui demers academic și deschiderea unei perspective spre o stringentă concretizare. Din acest punct de vedere, ne regăsim într-un moment de început. Este începutul unei etape deschise, firesc, de întrebarea ce urmează să se întreprindă pentru materializarea observațiilor, soluțiilor, deschiderilor generate de strategia anticorupție la nivel educațional, de studiul asupra acestui fenomen, de pregătirea asigurată unui mare număr de salariați în domeniu. Răspunsurile sunt de așteptat în timp, din partea tuturor categoriilor de actori, producători sau beneficiari ai actului educațional.

F. IONESCU