Socialize

Facebook
Home » Interviuri » „Aprecierea pe care o primim ca şcoală de performanţă ne încurajează să ne intensificăm eforturile“

„Aprecierea pe care o primim ca şcoală de performanţă ne încurajează să ne intensificăm eforturile“

 Interviu cu prof. Vasile Voinescu, directorul Colegiului Naţional Pedagogic Ştefan Velovan, Craiova


Stimate domnule director, de ce credeţi că C.N. Pedagogic pe care îl conduceţi a devenit, în timp, o şcoală a calităţii şi a performanţei? Pentru că profesia de cadru didactic este căutată încă, în ciuda salariilor modeste care sunt practicate în învăţământ, sau pentru calitatea actului educaţional de aici?

Aş vrea, mai întâi, să vă mulţumesc pentru aprecierea pe care revista Tribuna învăţământului o acordă unităţii noastre ca şcoală a performanţei, statut care ne onorează, dar, în egală măsură, ne obligă şi ne responsabilizează. Cred că la conturarea acestui statut au contribuit, corelat, ambele alternative menţionate de dumneavoastră. În ceea ce priveşte profesia de cadru didactic, se pare că, în ciuda unei salarizări încă neatractive şi a unui statut social inadecvat pentru o profesie atât de nobilă, ea este încă ofertantă în alegerea carierei. O dovadă în acest sens ar putea fi că media minimă de admitere la profilul pedagogic este, în unitatea noastră şcolară, în fiecare an, în jurul notei 9. Iar o explicaţie a opţiunii copiilor buni pentru profesia de dascăl este faptul că, în învăţământul primar, în special, dar şi gimnazial, şi-au creat modele de viaţă din învăţători sau profesori de înaltă ţinută morală şi profesională şi doresc să urmeze, ca învăţători sau profesori, aceste modele. În acelaşi timp, se constată că absolvenţii liceului pedagogic sunt performeri la locurile lor de muncă, chiar dacă acestea sunt în alte domenii de activitate: medicină, justiţie, economie, antreprenoriat etc., şi asta pentru că, prin disciplinele din curriculumul diferenţiat şi practica pedagogică, elevii îşi formează şi consolidează calităţi şi abilităţi creativ-inovative, comunicaţionale, de colaborare, sociale remarcabile. Evident, şcoala noastră este căutată şi pentru calitatea serviciilor educaţionale oferite, calitate asigurată de un corp profesoral de excepţie. Şi dacă este evident că suntem căutaţi de elevi şi părinţi de la grădiniţă până la învăţământul liceal, tot atât de adevărat este că am fost şi suntem căutaţi de cei mai buni profesori din judeţ.

Domnule director, care este, în câteva cuvinte, istoria acestei instituţii de învăţământ preuniversitar românesc?

Şcoala noastră se pregăteşte să sărbătorească 150 de ani de strădanie necontenită pentru pregătirea multor zeci de mii de educatoare, învăţători, cadre didactice auxiliare, liceeni umanişti sau realişti. Înfiinţată ca Şcoala Normală de Învăţători, la 1 octombrie 1870, şcoala a avut un parcurs înscris în traseul istoric al neamului românesc, cu vicisitudini, dificultăţi, sacrificii, cu realizări excepţionale, în acelaşi timp. La cumpăna dintre secolele XIX şi XX s-a înfiinţat Şcoala Normală de Fete. Din 1927, şcoala poartă numele ilustrului pedagog al învăţământului craiovean din perioada interbelică Ştefan Velovan. La mijlocul secolului trecut, cele două şcoli normale, de fete şi de băieţi, se reunesc, unitatea de învăţământ astfel constituită funcţionând ca liceu pedagogic şi şcoală normală.

Actualul nume, Colegiul Naţional Pedagogic Ştefan Velovan, este purtat începând cu anul şcolar 2013-2014, iar la profilul pedagogic pregătim, în continuare, viitori dascăli cu dublă specializare: învăţători – educatoare. Spunem în continuare pentru că, din păcate, au existat momente în care s-a încercat desfiinţarea profilului pedagogic din învăţământul liceal.

Ce rezultate obţinute în ultimii ani vă certifică această calitate de şcoală a performanţei? Care sunt rezultatele obţinute de elevi la bacalaureat în ultimii ani?

Noi înţelegem prin performanţă realizarea progresului şcolar, cu toţi elevii şcolii, de la an şcolar la an şcolar, de la un ciclu de învăţământ la altul, şi urmărim măsurarea ritmică, constantă şi diversificată a acestui progres: procent de promovabilitate, procente de reuşită la evaluările naţionale, la bacalaureat etc. De exemplu, în anul şcolar trecut, procentul de promovabilitate a fost de 98%, faţă de 94% în anul şcolar anterior; procentul de participare la cursuri a fost de 94%, faţă de 93% în anul şcolar anterior, procentul de promovabilitate la testele naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a a crescut de la 83%, la 97%.

La examenul de bacalaureat din prima sesiune iunie-iulie 2016, procentul de promovare a fost de 95,68%, în timp ce în anul precedent a fost de 92,20%, iar rezultatele obţinute la simularea examenului 2017 ne îndreptăţesc să sperăm depăşirea acestui procent în sesiunea care se apropie.

Aş vrea să menţionez că elevii şcolii noastre s-au remarcat prin rezultatele de la olimpiadele şi concursurile şcolare – fazele judeţene şi naţională – la mai multe discipline de învăţământ, dar şi la multe alte concursuri şcolare organizate de MEN sau de alte instituţii şi organizaţii.

Este inovaţia importantă pentru un liceu pedagogic? Dacă da, ce loc ocupă ea în preocupările dumneavoastră?

Cred că inovaţia trebuie să fie o preocupare constantă în fiecare şcoală, evident, cu atât mai mult într-un liceu pedagogic, formator al viitoarelor cadre didactice, iar una dintre căile spre performanţă prin inovaţie este crearea în şcoală a unui mediu educaţional deschis, flexibil, favorabil inovaţiei. Şi asta în condiţiile în care schimbările provocate prin inovaţie, promovarea unor strategii didactice alternative la cele existente, tradiţionale, pot genera disensiuni, tensiuni şi chiar conflicte în cadrul relaţiilor profesori–profesori, profesori–elevi. Împreună cu colegii directori adjuncţi – profesorii Adrian Stroe şi Gilda Ciorecan – am acţionat pentru crearea în cancelaria şcolii a unui climat de încredere şi colaborare între toate cadrele didactice (în condiţiile în care promovarea inovaţiei nu este, neapărat, condiţionată de vârsta profesorului implicat), care să permită valorificarea optimă a expertizei profesionale a corpului didactic. Un astfel de climat este, de altfel, o componentă perenă a culturii şcolii noastre. Pregătirea psihopedagogică a elevilor, activităţile de practică pedagogică sunt fundamentate pe procesul de învăţare, pe colaborarea profesor–elev, pe asumarea unor responsabilităţi comune, pe centrarea întregului demers didactic pe interesele şi aşteptările elevului. Aprecierea pe care o primim ca şcoală de performanţă ne încurajează să continuăm şi să intensificăm aceste eforturi.

Dotările unei instituţii de învăţământ sunt extrem de importante pentru elevi. Vorbiţi-mi despre acest aspect.

Suntem preocupaţi de realizarea unui spaţiu şcolar în care cei aproximativ 1.900 de elevi ai şcolii, grupaţi în 66 de clase, să se simtă bine, pe care să-l frecventeze cu plăcere. În acest context, colegiul dispune de o bază materială adecvată profilului său vocaţional, dar răspunde şi exigenţelor pregătirii la nivel competitiv pe linia culturii generale. Şcoala are o bibliotecă în care se regăsesc 26.047 de volume, cantină şi internat pentru 150 de locuri, spălătorie, două muzee, sală de sport, de fitness, două terenuri de sport în aer liber, cabinet de medicină generală. De asemenea, în şcoală se regăsesc şapte laboratoare (trei de informatică, câte unul de fizică, chimie, biologie şi geografie) şi nouă cabinete metodice pe catedre şi comisii. Ne străduim ca prin dotarea cu material didactic să asigurăm funcţionalitatea optimă a spaţiilor.

Ce loc ocupă calitatea, performanţa în preocupările dumneavoastră, ale conducerii Colegiului, atât în ceea ce îi priveşte pe elevi, cât şi pe profesorii acestora?

Aşa cum se ştie, raţiunea de a fi a unei unităţi de învăţământ este oferirea de servicii educaţionale de calitate beneficiarilor actului educaţional: elevi, părinţi, mediu social, servicii care să se concretizeze în absolvenţi bine pregătiţi în domeniul în care s-au format, apţi pentru integrare socială optimă, care, în baza unei educaţii mai bune, să aibă o viaţă mai bună. Misiunea şcolii noastre, asumată de întregul personal, se circumscrie în aceste coordonate. În acest cadru, conducerea şcolii acţionează pentru realizarea unui mediu educaţional stimulativ, pentru încurajarea perfecţionării profesionale (prin diversele modalităţi existente în sistem), a disponibilităţilor de adoptare a unui stil didactic elevat de către profesori, pe de o parte, pentru implicarea elevilor (procesul de învăţare presupune efortul comun profesor–elev) şi stimularea participării părinţilor, comunităţii locale la tot acest proces, pe de altă parte. Performanţa, aşa cum menţionam anterior, constă, în acest context, în realizarea progresului şcolar, măsurat printr-o diversitate de modalităţi de evaluare, prin urmărirea şi evaluarea parcursului socioprofesional al absolvenţilor. Aşadar, noi credem că performanţa se obţine în baza eforturilor de realizare a calităţii, eforturi la care trebuie să participe, în egală măsură, întregul personal al şcolii, elevii şi ceilalţi beneficiari ai actului educaţional.

Care sunt dimensiunile deschiderii naţionale şi internaţionale la liceul pe care îl conduceţi?

Şcoala noastră se constituie ca un sistem deschis (nici nu se poate altfel!) în raport cu mediul extern, naţional şi internaţional. În cadrul proiectelor educaţionale pe care le promovăm cu partenerii din ţară şi din străinătate urmărim promovarea valorilor naţionale şi europene, educaţia pentru cetăţenie democratică, europeană, dimensiunea europeană în educaţie, managementul calităţii şi marketingul educaţional etc. Activităţile realizate în cadrul proiectelor au inclus organizarea şi participarea la întâlniri cu partenerii, elaborarea de produse specifice (inclusiv la nivel de CDS), transferul de bune practici în managementul educaţional, precum şi activităţi specifice de evaluare, raportare şi diseminare. În acest context, menţionez că avem relaţii fructuoase de parteneriat cu liceele pedagogice din Deva, Drobeta-Turnu Severin, Slatina şi că am derulat (unele sunt în curs) proiecte europene, dintre care nominalizez câteva: Youtopia (în cadrul programului Comenius, coordonator – prof. Rodica Staicu), Sur les pas de Brancusi (coordonator, prof. Simona Bocai, E-twinning cu Colegiul Winchester din Marea Britanie), Authors and Directors with a Cause (coordonatori – Simona Bocai şi Oana Purcărescu, în cadrul programului Erasmus+), Parentnets (în cadrul proiectului Erasmus+, coordonator – prof. Sandu Goiceanu).

Către ce se îndreaptă absolvenţii acestui liceu?

Absolvenţii profilului pedagogic urmează mai multe trasee: o bună parte dau examene de titularizare în învăţământ şi sunt încadraţi ca educatoare şi învăţători, dar aproape toţi urmează, concomitent, şi diferite forme de învăţământ universitar. Absolvenţii filierei teoretice urmează, în proporţie de peste 80%, diferite facultăţi din învăţământul superior, din ţară şi din străinătate, iar cei care parcurg modulul psihopedagogic se întorc, adeseori, în şcoala noastră pentru efectuarea practicii pedagogice.

O ultimă întrebare: de ce trebuie să vină absolvenţii de gimnaziu la C.N. Pedagogic Ştefan Velovan?

Evident, pentru toate cele precizate mai înainte. Pentru că tuturor le garantăm educaţie de calitate, cadrul favorabil de afirmare şi dezvoltare a abilităţilor, disponibilităţilor, talentelor, dezvoltarea armonioasă a personalităţii. Pentru că celor de la profilul pedagogic le garantăm că vor fi printre cei mai buni învăţători, profesori, adevăraţi profesionişti, indiferent de domeniul în care îşi vor desfăşura activitatea.

Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU