Socialize

Facebook
Home » Invatamant » Gimnaziu » Aprecieri privind programa școlară de matematică Clasa a V-a 2017-2018

Aprecieri privind programa școlară de matematică Clasa a V-a 2017-2018

Noua programă școlară de matematică pentru clasa a V-a, aprobată prin OM nr. 3393/28.02.2017, are o structură semnificativ diferită față de vechea programă de matematică de la aceeași clasă. Totuși, această structură nouă nu întrunește așteptările profesorilor, elevilor și părinților (presupun!) privind conținuturile și densitatea de informații prevăzute de noua programă.

Astfel, dintre punctele slabe ale acestei programe, enumerăm:

Densitatea prea mare de informații, fapt ce nu rezolvă vechea problemă a decongestionării (reducerii) materiei de studiu în gimnaziu, începând din clasa a V-a.

Lipsa noțiunii de mulțime și operații cu mulțimi (reuniune, intersecție, diferența a două mulțimi) afectează predarea-învățarea unor cunoștințe/elemente și noțiuni, dar și rezolvarea unor probleme. Personal, cred că se pot aloca trei-patru ore de predare-învățare a acestei noțiuni de bază în aritmetica școlară. Oricum, elevii au idee de colecții (mulțimi) de obiecte, lucruri, ființe etc. încă din învățământul preprimar/preșcolar. Cum se poate vorbi de mulțimea numerelor naturale (baza de lucru, „materia primă“ a lecțiilor din clasa a V-a), de mulțimea numerelor pare/impare, de mulțimea divizorilor/multiplilor unui număr natural, de mulțimea numerelor prime, de mulțimea fracțiilor echivalente cu o fracție dată, de mulțimi de puncte pe dreaptă/în plan etc. atât timp cât noțiunea nu este prezentată elevilor?

Insistarea și revenirea (obsesivă!!) asupra temei privind „organizarea și reprezentarea datelor“ pare extrem de nepotrivită și neproductivă, mai ales că figurează ca temă de studiu (în mod exagerat) și în clasele a III-a, și a IV-a!! Chiar dacă se încearcă „exploatarea intuiției“ copilului, totuși elemente ca „date statistice, caracteristică, frecvență relativă/absolută, diagrame, grafice cu bare/linii etc.“ sunt mult mai abstracte ca noțiunea de mulțime (!), în consecință, mult mai greu de înțeles pentru elevi, având în vedere experiența practică și dezvoltarea psiho-somatică a acestora. În afară de aceasta, nu sunt suficiente elemente ajutătoare care să permită introducerea/prezentarea temei (de exemplu: sistem de axe ortogonale în plan, perechi ordonate de date, reprezentări grafice). Personal, cred că la nivelul clasei a VII-a se pot face elemente de organizare și reprezentare a datelor. Sincer vorbind, nici nu văd contribuția adusă de această temă la dezvoltarea exercițiului și a raționamentului matematic al elevilor, la dezvoltarea intelectului lor.

Introducerea unor noi elemente de geometrie plană în programa de clasa a V-a mărește densitatea de cunoștințe în procesul de predare-învățare, fapt ce contravine ideii de „aerisire“ a programei școlare. Pe de altă parte, notiunile de „congruență (segmente, unghiuri, figuri geometrice), simetricul unui punct, axă de simetrie, axiomă“ sunt mult prea devreme prezentate elevilor, având în vedere vârsta lor și experiența de viață, iar pe altă parte, nu există suficiente elemente de sprijin (anterioare) care să permită introducerea graduală, riguroasă a lor (chiar și intuitiv!!). Nu sunt elemente suficiente pentru definirea noțiunii de unghi, de măsurare și construire a acestuia, de calcule de măsuri de unghiuri (în grade și minute sexagesimale). Lipsa noțiunii de mulțime creează impedimente serioase în predare, notare și în rezolvarea de probleme de geometrie (mulțimi de puncte, apartenență, coliniaritate etc). Cu toate acestea, se folosește cuvântul „mulțime“! Exemple: „Semidreapta este formată din mulțimea tuturor punctelor unei drepte situate de aceeași parte a unui punct…“ sau „Semiplanul este mulțimea tuturor punctelor unui plan…“

Lipsa metodei de rezolvare a unor probleme și exerciții (unele chiar simple!) prin „metoda ecuației“ este un impediment serios în abordarea unor conținuturi matematice. Deși, în învățământul primar, elevii rezolvă exerciții în care apare un termen necunoscut (exemplu: 3+?=7 sau: aflați termenul x din egalitatea… folosind metoda „mersului invers“!!), iar în unele metode aritmetice de rezolvare a unor probleme (exemplu: metoda comparației) apar exprimări de felul: „eliminarea unei necunoscute prin scădere“, „eliminarea unei necunoscute prin înlocuire“, toate acestea fac să pară de neînțeles de ce nu figurează și această metodă (a ecuației) în rezolvarea de probleme. Chiar și metoda figurativă (cu segmente) apelează în mod „tacit“ și „discret“ la metoda ecuației!

Semnalăm, de asemenea, lipsa unor elemente de logică matematică: enunțuri adevărate sau false, propoziții matematice, valori logice de adevăr sau fals, date cunoscute/necunoscute, ipoteză, concluzie, eventual (!?) teoremă/axiomă – care pot fi cuprinse într-o singură lecție de predare-învățare (1 oră).

Totuși, să remarcăm un „punct tare“ al programei, și anume, introducerea metodelor aritmetice de rezolvare a unor probleme, care era o lipsă destul de mare a programei anterioare de matematică de clasa a V-a.

Prof. Gh. HUȚANU, Colegiul Național Costache Negri, Galați