Socialize

Facebook
Home » Actualitate » Programe si proiecte » Aramis România Citește cu Europa

Aramis România Citește cu Europa


Proiectul „Aramis Romania Reads with Europe“ (ARRE) se desfășoară cu sprijinul financiar al
Uniunii Europene, prin Programul „Europa Creativă“

De mai bine de 25 de ani, editura Aramis Print este liderul incontestabil al pieței românești de manuale școlare și se situează între primele trei edituri de carte pentru copii din România.

Portofoliul nostru include colecții și serii precum (nelimitativ):

Manuale școlare și auxiliare

Cărți pentru profesori

Cărți pentru părinți

Cărți de activități

Cărți de colorat

Cărți cu sunete

Cărți cu realitate augmentată

Povești clasice pentru copii

Cărți în colecția „Superaventuri“

Cărți pentru adolescenți, în colecția YOLO

În proiectul „Aramis Romania Reads with Europe“ (ARRE), Aramis Print și-a asumat dezvoltarea dialogului cultural prin traducerea literaturii de calitate pentru copii și adolescenți, din limbi mai puțin promovate la nivel european. Audiența pe care țintim să o acoperim este de la 7 la 17 ani, ceea ce nu este întâmplător: am inclus cititori dintr‑un grup de vârstă dificil, pe care încercăm, prin demersul nostru, să-i păstrăm în zona lecturii. Dorim să demonstrăm că există sinergii și valori culturale egale între România și Bulgaria, Cehia, Serbia, Ungaria și Croația. De aceea, din aceste țări, am selectat pentru traducere, publicare și promovare zece romane care – credem cu tărie – vor contribui la formarea unui sentiment comun al apartenenței printre tinerii cititori europeni:

Din Bulgaria:

Roman pentru adolescenți: Cronos cel nefericit („Kronos. Toya neshtastnik!“), de Julia Spiridonova. Traducere în limba română de Anca Irina Ionescu.

Carte ilustrată pentru copiii din categoria de vârstă 6-9 ani: Cele două împărății. Povestiri despre vocile Fericirii („Двете кралства“), de Katya Antonova, ilustrații de Martina Andonova. Traducere în limba română de Mariana Mangiulea Jatop.

Din Cehia:

Carte ilustrată pentru copiii din categoria de vârstă 9-12 ani Strigă în liniște, frate! („Řvi potichu, brácho“), de Ivona Březinová, ilustrații de Tomáš Kučerovský. Traducere în limba română de Olga Jora.

Roman pentru adolescenți Lacul („Jezero“), de Bianca Bellová – câștigătoare, în anul 2017, a Premiului pentru Literatură al Uniunii Europene. Traducere în limba română de Olga Jora.

Din Serbia:

Carte ilustrată pentru copiii din categoria de vârstă 9-12 ani Al cincilea fluture („Peti leptir“), de Uroš Petrović, ilustrații de Žarko Drinčić. Traducere în limba română de Simona Berlovan.

Roman pentru adolescenți Totul este în regulă („Sve je u redu“), de Jasminka Petrović. Traducere în limba română de Georgina Ecovoiu Berlovan.

Din Ungaria:

Carte ilustrată pentru 6-9 ani Inelul corbului („A holló gyűrűje“), de Berg Judit, ilustrații de Nagy Kincső. Tradusă în limba română de Bara Hajnal.

Roman pentru adolescenți Meci nul („Holtverseny“), de Totth Benedek. Traducere în limba română de George Volceanov.

Din Croația:

Carte ilustrată pentru copiii de 6-9 ani Fetița de gheață și alte basme („Djevojčica od leda i druge bajke“), de Mila Pavićević – câștigătoare, în anul 2009, a Premiului pentru Literatură al Uniunii Europene. Ilustrații de Victoria Argint. Traducere în limba română de Constantin Ghirdă.

Roman pentru adolescenți Viljevo („Viljevo“), de Luka Bekavak – câștigător, în anul 2015, al Premiului pentru Literatură al Uniunii Europene. Traducere în limba română de Constantin Ghirdă.

Marea literatură europeană trebuie să fie accesibilă oricui. Din acest punct de vedere, munca traducătorilor este esențială. Încă din 20 aprilie 2009, la Conferința „Traducere literară și cultură“, care a avut loc la Bruxelles, José Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene, spunea: „Împărtășim unul și același obiectiv: promovarea disciplinei și practicii traducerii creative și sprijinirea traducerilor pentru a deveni mai vizibile și mai apreciate în Europa“.

Proiectul nostru recunoaște calitatea de autori a traducătorilor. Fiind o editură prestigioasă, Aramis Print își asumă dintotdeauna în activitatea sa scrierea numelor traducătorilor în cărți, promovarea în publicitatea făcută cărților, în cataloage. Acolo unde este numit autorul, este numit și traducătorul.

Târgurile de carte și festivalurile literare sunt marile scene de pe care marea literatură este prezentată publicului. Plănuim pentru autorii și traducătorii din proiectul nostru să joace roluri importante la aceste evenimente. Prin susținerea unor întâlniri, acest proiect va avea inițiative care să atragă profesorii, criticii literari, dar și elevii, studenții.

Toate activitățile pe care le vom derula în cadrul proiectului sunt gândite ca strategii pentru crearea unui nou model de business, pentru a avea o performanță mai bună la un cost redus. 

Implementarea proiectului va avea în vedere toate practicile relevante de marketing, publicitate și PR, va utiliza cea mai bună abordare comercială și instrumente cu efecte pe termen lung pentru a provoca interesul și a informa cititorii despre lucrările literare ale autorilor din celelalte țări. Iată doar câteva dintre activitățile pe care ni le-am propus: 

• participarea autorilor și traducătorilor la târguri de carte și festivaluri literare; • organizarea unor întâlniri între autori și traducători la târgurile de carte de la Praga și Budapesta; • organizarea întâlnirilor cu cititorii; • producerea unor reclame TV și spoturi radio; • producerea trailerelor pentru promovarea fiecărei cărți; • postarea de bannere în social media; • activități de merchandising la punctele de vânzare, campanii de promovare cu oferirea unor discounturi; • cooperarea cu grădinițe, școli și universități, organizarea de lecturi publice.

Aceste activități se concentrează pe pregătirea publicului‑țintă pentru literatura tradusă în proiectul nostru, pe împărtășirea celor mai bune practici și dezvoltarea unor modalități inovative pentru atragerea către lectură a unui public cât mai numeros.

Cronos cel nefericit Kronos. Toya neshtastnik! de Julia Spiridonova Cronos are 17 ani. Este un geniu al matematicii, un titan al logicii, dar… este dependent de droguri. Învață la cel mai renumit liceu din oraș, a câștigat medalii și premii. Trăiește singur cu mama lui și nu are alți prieteni decât pe Goshka, și el dependent de droguri. Are și un tovarăș imaginar, pe Evariste Galois, un matematician din secolul al nouăsprezecelea. Într-o zi, apare Marin, fratele lui vitreg, și îl duce într-un sat îndepărtat. Acolo, Cronos descoperă o lume necunoscută și începe să creadă că va reuși să scape din ghearele drogurilor. Întrebarea este: oare drogurile vor accepta încercarea de eliberare a tânărului? Julia Spiridonova s-a născut în anul 1972, în Sofia, într-o familie de artiști. Recunoașterea ca scriitoare a venit în anul 1995, când a câștigat premiul UNESCO pentru prima ei nuvelă, The Pacifier, care a fost, de altfel, inclusă în diferite antologii în limbile engleză și franceză. Pentru abordarea îndrăzneață a subiectului (dependența de droguri la adolescenți), cartea Cronos cel nefericit i-a adus autoarei nominalizarea la Premiul Memorial Astrid Lindgren 2017. A fost prima nominalizare, de către Consiliul Artelor din Suedia, a unui autor din Bulgaria. Julia Spiridonova este cunoscută și datorită scenariilor pe care le scrie; este autoarea a peste patru sute de scenarii pentru Televiziunea Națională Bulgară. Spiridonova este membră a Asociației Scriitorilor din Bulgaria. autor JULIA SPIRIDONOVA Anca Irina Ionescu este profesor universitar, doctor în limbi slave cu teza „Terminologia în mitologia slavă“. Este absolventă a Universității din București, Facultatea de Limbi Străine. A publicat numeroase cărți de specialitate și manuale pentru ciclul universitar, articole științifice și a tradus peste 180 de cărți din nouă limbi străine, majoritatea din limba bulgară, precum: 1978 – Lingvistică și mitologie, Editura Litera 1993 – Mitologia slavă, Editura Lider Studii slave, Editura Lider Internațional 1974 – Elemente lexicale românești în vocabularul credințelor populare din regiunea sudică slavă, Universitatea din București, pag. 129-135 1975 – „A propos de l’influence slave dans la terminologie mythologique roumaine“, „Revue Roumaine de Linguistique“, XX, pag. 673-676 1976 – „Emprunts grecs dans la terminologie mythologique des langues balkaniques“, Revues des Etudes Sud-Est Européennes, XIV, 1976, pag. 78-87 1976 – „Les plus archaïques représentations des êtres surnaturels dans les croyances populaires des Slaves“, Bulgarian Historical Review (Sofia), IV, pag. 38-52 1977 – „Les relations linguistiques roumano-sud-slaves et les croyances populaires“, Linguistique Balkanique (Sofia), XX, pag. 59-67 traducător Anca Irina Ionescu Cronos cel nefericit
)extras( (…) Am plecat primul. Am străbătut cu grijă coridorul îngust, printre grămezile de birouri şi de scaune vechi. Dacă te loveşti cu cotul de unul, se prăbuşesc toate. Cu siguranţă că şi domnul de engleză mai trage câte un fum. Dar nu poate să ajungă la pastile pentru că este megatembel. Uşa de metal de la beci mă trage după ea. Aşa de slăbit sunt. Mă sprijin de uşă. Trebuia să fi rămas astăzi acasă. Dar Profesoara a venit acasă mai devreme ca de obicei şi m-a trimis la şcoală. Am minţit-o că avem un eveniment sportiv. Nu m-a crezut. Abia îmi târăsc picioarele pe coridor. Idiotul ăla anabolizant (dealerul meu personal) nu răspunde la telefon. Nu a mai venit de două săptămâni. - Să te ia naiba de skinhead, am gemut eu. De ţi-ar tăia urechile, dealer nenorocit! - Urechile? M-am întors. Prietena Tinei (aia care se crede vampiroaică, reîncarnarea contesei Bathory) stătea în spatele meu. Am ridicat mâinile şi mi-am făcut semnul crucii, ca să mă apăr. - Ha, ha, nu cumva ai şi apă sfinţită? râde fata. Apă sfinţită? Care sunt ingredientele apei sfinţite? - Numai cu apă sfinţită nu m-am desfătat. Bathory se preface că îi vine să vomite. - Oribilă idee, n-am ce spune. Păi bine, Cronos… Iar începe! Şi asta vrea să mă facă se mă las de droguri. - De ce nu… - Da pe tine ce te deranjează? mă răţoiesc eu. Îi întinzi cuiva un deget şi el îţi înghite capul cu trunchi cu tot. De aceea îi arăt numai un anumit deget… fără să i-l dau. Nu pot să sufăr când oamenii încep să facă pe îngrijoraţii. „Un băiat aşa de inteligent ca tine şi îţi sapi propriul mormânt cu seringa.“ Oamenii ăştia nu dau doi bani pe mine. Se poartă aşa ca să se simtă ei bine. Buni! Adevăraţi îngeri! Uite, şi asta acum tot aşa! Naiba s-o ia, ce o fi, vampiroaică sau înger! Cei neorientaţi îmi sunt cei mai nesuferiţi. Când aşa, când aşa.