Socialize

Facebook
Home » Actualitate » Ultima ora » BACALAUREAT 2019: O GENERAȚIE CU 17 MINIȘTRI. INSTABILITATEA, POLITIZAREA, LIPSA DE VIZIUNE SUBMINEAZĂ CALITATEA EDUCAȚIEI ȘI REZULTATELE EXAMENELOR

BACALAUREAT 2019: O GENERAȚIE CU 17 MINIȘTRI. INSTABILITATEA, POLITIZAREA, LIPSA DE VIZIUNE SUBMINEAZĂ CALITATEA EDUCAȚIEI ȘI REZULTATELE EXAMENELOR


Despre sesiunea din această vară a examenului de bacalaureat se spune că a fost cea mai slabă din ultimii cinci. După rezultatele afișate înainte de contestații pe site-ul Ministerului Educaţiei, procentul de promovabilitate era de 63,78% și e greu de crezut că afișarea rezultatelor de la contestații ar putea răsturna situația. E drept că, la nivelul întregii țări, anul acesta, numărul notelor de 10 a fost mai mare decât cel de anul trecut – 177 anul acesta, faţă de 104, în 2018. Rata de promovabilitate a scăzut însă faţă de 2018 și este cea mai modestă din ultimii cinci ani.

La nivelul Capitalei, cea mai mare rată de promovabilitate a fost înregistrată de sectorul 4 (81%).

Pe județe, topul este următorul: Cluj (aproape 81%), Iași (76%), Bacău (75%), Sibiu (74%).

La polul opus, înainte de contestații, se situa Ilfovul (38%), Giurgiu (47%), Harghita (50%).

Îngrijorător este faptul că aproximativ 6.000 de elevi nu s-au prezentat la prima sesiune a examenului de bacalaureat. Cifrele reci arată că din cei 136.000 de elevi înscriși la examen, doar 129.000 s-au prezentat, iar din aceștia, 84 au fost eliminați pentru tentativă de fraudă.

Pentru că liceele tehnologice au înregistrat promovabilitate 0, ministrul vrea să le transforme în școli profesionale  

Pentru 40 de licee tehnologice din țară, prima sesiune de bacalaureat din 2019 a fost dezastruoasă, niciun elev nereușind să promoveze examenul de maturitate. Potrivit adevarul.ro, în 23 de judeţe există cel puţin câte un liceu tehnologic cu rata de promovabilitate zero. În fața acestei situații, ministrul Ecaterina Andronescu a anunțat că intenţionează să transforme aceste licee în școli profesionale, deoarece vrea să pună accentul pe învățământul profesional. „Vrem să aflăm dacă este primul an în care se întâmplă acest lucru, dacă este, pur şi simplu, un accident sau dacă această situaţie se perpetuează de mai mulţi ani. Eu cred că nu este deloc un lucru nepotrivit să tranformăm aceste clase de liceu, să ne uităm şi la ce medii au avut acum la clasa a VIII-a, să le transformăm în clase profesionale“. Declarația a fost făcută la un post de televiziune.

„Nu cred că meseria este o opţiune pe care trebuie să o aruncăm la coş. Dimpotrivă, este extrem de necesară, şi cine o face de nota 10 rămâne un profesionist de nota 10. Acest lucru îl recomand eu generaţiilor tinere, pentru că nu ne naştem egali şi s-ar putea ca o parte din această generaţie să aibă într-adevăr mai multe înclinaţii spre partea practică decât spre partea tehnologică“. Dar desfiinţarea claselor de liceu ai căror elevi nu reuşesc să promoveze bacalaureatul fusese propusă deja în 2011, cea care s-a opus doi ani mai târziu fiind nimeni alta decât ministrul  Ecaterina Andronescu. Tot Ecaterina Andronescu, trebuie să ne amintim, declara în 2009, anul în care a dispus desființarea Școlilor de Arte și Meserii că „liceele tehnologice sunt mai bine pregătite“. Astăzi, în fața rezultatelor dezastruoase înregistrate, la nivel național de zeci de licee tehnologice, același ministru anunță că intenționează să transforme aceste unități de învățământ în… școli profesionale. Un joc iresponsabil din care mii de elevi au avut de suferit, mii de elevi și-au văzut viitorul cel puțin destabilizat.

Ca de obicei, singurul vinovat este elevul

Că asistăm la cea mai slabă sesiune de bacalaureat din ultimii cinci ani este un lucru care trebuie să ne pună pe gânduri. Dar, în egală măsură – ba poate, chiar mai mult –, trebuie să ne îngrijoreze faptul că și rata de promovabilitate din 2018 a fost una îngrijorătoare, deoarece era mai scăzută cu 3,2 procente față de anul 2017, adică 69,7%, față de 72,9%. Deci întrebarea pe care, în mod firesc, ar trebui să și-o pună cei care mânuiesc destinele educației românești ar trebui să fie de ce s-a intrat pe această pantă descendentă? Cine se face vinovat?

Ministrul Ecaterina Andronescu își manifesta îngrijorarea după afișarea primelor rezultate. „Primul semnal de alarmă, a spus ministrul Ecaterina Andronescu, este ce s-a întâmplat cu cei 6.000 de elevi? Care au fost motivele pentru care nu s-au prezentat la examen? 84 de elevi au fost scoși din examen, un număr exagerat de mare aș putea spune, pentru că știau că pedeapsa este destul de drastică, doi ani de zile nu se mai pot apropia de examenul de bacalaureat dacă au avut tentativă de fraudă“.

Tot ministrul Educației spunea la un post de televiziune că a primit sute de mesaje de la elevi, pe telefonul personal, care invocau dificultatea subiectelor. „Dar un subiect este ușor dacă l-ai învățat. Examenul de Bacalaureat nu se poate pregăti într-o săptămână sau două înainte de susținerea efectivă a probelor. Un examen se pregătește în toți anii de liceu“, mai remarca ministrul aflat la cel de al IV-lea mandat la conducerea Educației românești. Cu alte cuvinte, singurul vinovat că nu a reușit să promoveze bacalaureatul este elevul, care nu a vrut să învețe sistematic în cei patru ani de liceu și care s-a trezit pe ultima sută de metri că vrea să promoveze.

Predictibilitate cu 17 miniștri în 12 ani de învățământ obligatoriu?

Pentru a te pregăti „sistematic“ pentru examenul de bacalaureat mai e nevoie să beneficiezi și de un învățământ ancorat în secolul 21, și de predictibilitatea sistemului. Din păcate, generația care anul acesta a înregistrat cele mai slabe rezultate la bacalauratul din vară este exact acea generație care cu exact 12 ani în urmă pășea în clasa I. Ce s-a în tâmplat în cei 12 ani pe care acești copii i-au petrecut în băncile școli? S-au schimbat nici mai mult, nici mai puțin decât 17 miniștri ai educației. 17 miniștri care atunci când au venit la conducerea învățământului românesc au demolat, fiecare în parte, ceea ce a făcut antecesorul său. Au fost miniștri numiți politic, fără viziune, care, prin deciziile lor, nu au făcut decât să bulverseze și mai mult parcursul educațional obligatoriu al mii și mii de copii. În tot acest timp, lipsită de orice viziune și de strategii care ar fi putut-o împinge în secolul în care ne aflăm, școala românească a continuat să se calcifieze într-un sistem anacronic. E ușor de criticat și de hulit, ne permitem să cităm de pe site-ul Edupedu ceea ce afirmă prof. Florin Colceag. E simplu de constatat, spune acesta, că educația în România a rămas în mileniul trecut, că nu reușim să ne dezțelenim din proiecte de mult apuse. „Aceasta pentru că ne lipsesc strategiile educaționale de țară, strategii orientate către mâine și nu către trecut (încă ne mai lăudăm cu învățământul nostru de dinainte de 1989!) Și apoi pentru că soarta educației a fost dată pe mâna unor politicieni ei înșiși certați cu educația.“ Este un adevăr faptul că învățământul românesc nu-i mai pregătește azi pe elevi și pe studenți (cu puține excepții, desigur: facultățile de medicină, informatică, inginerie) pentru a avea succes în viață, ci pentru a avea succes la școală/facultate. Este o realitate tristă, dar este realitatea cruntă! Învățământul nostru a intrat în cercul vicios al jocului politic ce falsifică realități pentru a raporta „noi succesuri“. Nu este greu de observat că la noi contează rezultatele la școală și nu performanța, progresul realizat de elev.

Așadar, rezultatele de la sesiunea din această vară a examenului de bacalaureat nu sunt decât oglinda dezastrului care s-a petrecut în învățământul obligatoriu românesc în ultimii 12 ani, și chiar mai mult. Iar faptul că mulți dintre cei care au picat examenul de maturitate nu mai vor să se prezinte în sesiunile următoare demonstrează că tinerii „școliți“ în sistemul educațional din România nu au încredere nici în ei, nici în școală, nici în profesori, nici în bagajul de cunoștințe pe care îl dețin, nici în corectitudinea corectării. Pe scurt, nu au încredere în sistemul de învățământ românesc, așa cum arată el astăzi: încremenit în trecut și căpușat politic. În concluzie, să nu mai dăm vina doar pe generația tânără căreia „nu-i mai arde de carte“. 

Marcela GHEORGHIU