Socialize

Facebook
Home » Examene » Bacalaureat » Bacalaureatul, ÎN CĂUTAREA IDENTITĂŢII ÎNTRE ACCESIBILITATE ŞI NECESITATEA EXIGENŢEI

Bacalaureatul, ÎN CĂUTAREA IDENTITĂŢII ÎNTRE ACCESIBILITATE ŞI NECESITATEA EXIGENŢEI

S-a încheiat săptămâna trecută prima sesiune de bacalaureat din acest an. Primele rezultate (cele dinaintea contestaţiilor) au fost făcute publice în data de 5 iulie.  Rata de promovare, înainte de contestaţii, a fost de 71,4%.  Potrivit site-ului Ministerului Educaţiei, 97 de absolvenţi de liceu au obţinut media 10 la bacalaureat, la nivel naţional, un record demn de luat în seamă, dacă ne gândim că anul trecut, înainte de contestaţii, au existat 56 de medii de 10 la prima sesiune a examenului de bacalaureat, rata de promovare fiind de 66,7% înainte de depunerea contestaţiilor (68,1%, după soluţionarea acestora), iar în 2011, alături de 2012, anul cu cea mai scăzută rată de promovare, 65 de elevi au reuşit să obţină media 10. Anul acesta, dintr-un total de 128.503 candidaţi prezenţi la examen, au promovat 91.754. Dintre ei, în funcţie de anul în care au absolvit liceul, 86.813 candidaţi provin din promoţia 2016-2017, mai precis 77,8%, iar 4.941 (29,1%)  provin din promoţiile anterioare. 55.576 candidaţi au fost respinşi sau nu s-au prezentat la examen, iar un număr de 179 de candidaţi au fost eliminaţi din examen pe motiv de fraudare şi nu vor putea susţine examenul de maturitate în următorii doi ani.

La nivel naţional, judeţele în care s-au înregistrat procente de promovare de peste 80% sunt Sibiu (83,73%), Bacău (83,54%), Iaşi (82,91%) şi Cluj (82,75). Bucureştiul a înregistrat o rată de promovabilitate de 74,09%. La celălalt capăt al clasamentului se află judeţele în care rata de promovabilitate la ediţia de vară a examenului de bacalaureat nu a depăşit 55%. Acestea sunt Ilfov, cu o promovabilitate de 42,24%, Giurgiu cu 50,7% şi Teleorman cu 53,95%.

Una dintre cele mai mici rate de promovare a  examenului de bacalaureat s-a înregistrat în anul 2011, sub ministeriatul lui Daniel Funeriu, atunci când aplicarea principiului toleranţei 0 la fraudă şi introducerea camerelor de supraveghere video în sălile de examen au condus la dramaticul procent de promovabilitate de aproximativ 45%, procent care a fost şi mai mic un an mai târziu, în 2012, când doar 44,4% din cei prezenţi au reuşit să promoveze examenul de maturitate. Rata de promovabilitate a început să crească însă constant din 2013.

Supravegherea electronică la bacalaureat a fost introdusă după ce, câţiva ani la rând, procentele de promovabilitate la examenul de maturitate au atins niveluri extreme de ridicate (fără acoperire în realitate), iar tehnicile de fraudare a examenelor (electronice sau de altă natură) au atins niveluri de perfecţionare şi de rafinament cărora supravegherea umană de la sală cu greu le-a mai  putut face faţă. Aşa se face că, în 2006, nivelul de promovare s-a ridicat la 80,48%, în 2007 – 82,08%, în 2008 – 78,3%, în 2009 – 81,47%, iar în 2010 – 69,3%.

Absolvenţii de liceu care nu au promovat examenul, respectiv nu au obţinut note de cel puţin 5 la probele de bac 2017 şi rezultate de minimum 6 per total la bacalaureat 2017,  în această sesiune, se pot înscrie la cea de-a doua sesiune, care se va desfăşura în perioada august-septembrie, prima probă urmând să aibă loc în data de 21 august.

Sub lozinca „niciun an fără scandal”

De 27 de ani, examenul maturităţii a fost însoţit de numeroase scandaluri, având drept cauză fie tentativele de fraudă, deloc puţine la număr, fie subiecte greşite sau neclar formulate. Acestea din urmă au declanşat în ultimii ani adevărate revolte, scoţând în stradă părinţi şi copii, deopotrivă. Bacalaureatul a declanşat, din totdeauna, aşa cum bine ştim, extraordinare patimi şi pasiuni, explicabile dacă ne gândim la imensa miză pe care acest examen o are pentru viitorul absolventului de liceu.

Cel puţin din acest din urmă motiv, chiar dacă din fericire a trecut, din punct de vedere al interesului mediatic, într-un binecuvântat con de umbră, din cauza hiperscandalului politic de la noi, nici bacalaureatul de anul acesta nu ne-a oferit vreo surpriză din punctul de vedere al tentativelor de fraudă. Tentive de fraudare au existat şi în 2017 în multe judeţele din ţară. Spicuim câteva cazuri. Mai mulţi candidaţi înscrişi la Colegiul Naţional Pedagogic Ştefan cel Mare Bacău la examenul de bacalaureat în această vară au semnalat faptul că la proba scrisă de la limba şi literatura română mai mulţi elevi au fost puşi să îşi rescrie tezele, din cauza unei „erori de organizare”. O elevă de la CN Elena Cuza din Craiova a primit nota 1 la matematică, deşi lucrarea ar fi fost, în realitate, de nota 10 (greu de crezut). Un elev din Şimleu Silvaniei a fost eliminat de la proba de limba şi literatura română fiindcă telefonul mobil i-a sunat în timpul examenului (deşi, din câte ştim, experienţa ultimilor ani ne-a învăţat că este interzisă intrarea în sala de examen cu telefonul mobil). În ceea ce priveşte subiectele de examen, din nou se poate spune că nu există sesiune de examen în care, cel puţin la o disciplină, cel puţin un punct să nu fie eronat formulat. În această vară, elevii s-au împiedicat de un subiect la proba de logică. Aceştia s-au încurcat la subiectul doi, punctul d, în ceea ce priveşte termenii obversiune şi conversiune, cerinţa nefiind clar formulată. Nu ştim încă ce s-a decis cu acest subiect.

Din ce în ce mai puţini absolvenţi de liceu se încumetă să dea bacalaureatul

Oricum, interesant este că anul acesta putem spune că absolvenţii de liceu s-au temut să-şi mai încerce norocul prin intermediul fraudei, cazurile fiind sensibil mai puţine decât în anii precedenţi.

Problema care se conturează la orizont este însă cea a numărului din ce în ce mai mic de absolvenţi de liceu care se încumetă să mai susţină examenul de bacalaureat. Dezinteresul din ce în ce mai mare al liceenilor pentru studiu, presiunea pe care elevii o resimt încă din clasa a XI-a prin organizarea simulărilor, teama că nu au şanse reale să promoveze sunt câteva dintre multele motive care îi determină pe absolvenţii de liceu să se înscrie la examenul de bacalaureat.

Anul acesta, numărul celor care s-au încumentat să se înscrie la bac a fost mai mic decât cel al absolvenţilor de liceu. Principalul motiv al acestui absenteism, care se acutizează de la un la altul, este, pe lângă înăsprirea condiţiilor de examen (toleranţa 0 la fraudă nu le-a prea lăsat nicio speranţă de „fofilare” celor nepregătiţi, din varii motive), fără doar şi poate, ideea nefericită şi atât de prost inspirată de desfiinţare, cu patru ani în urmă, a şcolilor profesionale, o bretea de o mare importanţă, deoarece nu toţi absolvenţii de gimnaziu pot face faţă parcursului unui liceu teoretic.

Absolvenţii foarte slabi de gimnaziu, care au absolvit acest nivel de studiu cu medii de repetenţie, s-au văzut nevoiţi, în lipsa altor posibilităţi, să parcurgă patru ani de studiu liceal, cot la cot cu elevi mai buni sau mult mai buni decât ei. Aceşti absolvenţi de liceu, câţi l-au putut termina, reprezintă 80% din cei care au ales să absenteze de la examenul de bacalaureat. Aceşti tineri sunt însă candidaţi de frunte la statutul de şomer, pentru că nu au nicio şansă reală de integrare pe piaţa muncii. Aşteptăm deci cu mult interes reabilitarea, revigorarea învăţământului profesional, deoarece nu toţi absolvenţii de gimnaziu sunt apţi pentru învăţământul liceal teoretic, după cum nu toţi absolvenţii de liceu sunt apţi pentru învăţământul superior. Cei care au picat prima sesiune din examenul de bacalaureat de anul acesta mai au şanse în toamnă, la cea e a doua sesiune de examen.

Marcela GHEORGHIU