Socialize

Facebook
Home » Actualitate » Ultima ora » Bacalaureatul tehnologic diferențiat, o șansă de revenire la normal a pieței muncii din România

Bacalaureatul tehnologic diferențiat, o șansă de revenire la normal a pieței muncii din România


Bacalaureatul diferențiat de tip tehnologic revine în discuție după ce, săptămâna trecută, la postul național de televiziune, ministrul educației, Ecaterina Andronescu, a declarat că această formă de testare la finalul studiilor liceale are mari șanse să fie inclusă în noua lege a educației și a adăugat că ideea are o susținere puternică din partea directorilor de școli cu care ministrul a stat de vorbă  în ultima vreme în mai multe județe din țară, Cluj, Bistrița, Constanța, Buzău, unde a constatat că oamenii nu doar că nu se opun, dar susțin această idee. 

Ministrul educației a ținut totuși să spună la TVR că legea care este în vigoare, în momentul de față, nu va fi modificată în acest sens anul acesta, adică „nu avem cum să vorbim de bacalaureat diferențiat în momentul de față, cu alte cuvinte, acest lucru nu se va putea întâmpla anul acesta. S-a anunțat la începutul anului un singur tip de bacalaureat, este cel prevăzut de lege și pentru acela se pregătesc și elevii, se pregătesc și cei care au responsabilitatea sprijinirii acestui examen. Dacă în viitoarea lege și din dezbaterea publică și din parlament o să rezulte o susținere a acestei idei de a avea bacalaureat diferențiat, atunci din momentul aprobării viitoarei legi putem să discutăm despre această formulă“.

Bacalaureatul tehnologic diferențiat este o temă recurentă a ministrului educației, Ecaterina Andronescu, care a revenit în actua­li­tate  în decembrie 2018. Ne amintim că și în 2012, ministrul susțiunea același tip de bacalaureat și spunea că guvernul de la vremea respectivă va trebui să dea o ordonanță de urgență pentru a trece acest tip de bacalaureat, dacă parlamentarii vor întârzia votul pe respectivul proiect de lege.

Cronica unui dezastru declanșat cu 10 ani în urmă

În 2009, Ecaterina Andronescu desființa școlile de arte și meserii (SAM-urile), cărora le dădea cifră de școlarizare zero, determinându-i astfel pe elevii care se îndreptau, în mod tradițional, înspre această formă de învățământ. E vorba despre tineri care nu aveau posiblitatea sau capacitatea să urmeze patru ani de liceu, iar apoi să susțină cu șanse și a promova examenul național de bacalaureat.   

Astfel era crescută cifra de școlarizare pentru învățământul liceal cu 72.000 de locuri, locuri rezultate în urma desființării școlilor de arte și meserii. În acest fel, acei copii, acei tineri care până în 2009 se pregăteau în SAM-uri (care nu se finalizau cu un examen de bacalaureat, ci care primeau doar un certificat de calificare profesională) s-au văzut în situația de a susține acest examen și de aici și până la dezastrul care a urmat nu a mai fost decât un pas. Procentul de promovabilitate la bac a scăzut dramatic. Mai ales că, sub ministeriatul lui Daniel Funeriu, s-a introdus toleranța zero la examene și camerele de supraveghere. Cea mai mare parte a celor care nu au reușit să promoveze au fost exact acești copii al căror loc nu era într-un liceu, ci într-un SAM. Se îngroșau, astfel, rândurile șomerilor și creștea rata infracționalității, acești tineri neputând – sau reușind cu greu –  să-și mai găsească un loc pe piața muncii.

Ca reacție la această situație, trei ani după declanșarea dezastrului, ministrul Funeriu înființa școlile profesionale de scurtă durată, scutindu-i, astfel, pe acești tineri de tortura unui examen național de nivelul și complexitatea celor cu care ne-am obișnuit.

Ecaterina Andronescu a fost aspru criti­cată, la vremea respectivă, de o mare parte a mediului educațional, al societății civile, al presei. Explicația Domniei Sale este însă aceasta: „În 2009, când m-am întors şi când am făcut analiza şcolilor de arte şi meserii, am constatat că între 95 şi 97% din absolvenţii acestor şcoli mergeau şi finalizau liceul pe ruta progresivă. Asta înseamnă cu un an de şcolarizare în plus. Şi atunci, pe bună dreptate, mi-am pus întrebarea: ce fac aceşti elevi, de ce se duc pe această rută ca să finalizeze liceul? Şi răspunsul este unul singur, foarte simplu. Şcoala de arte şi meserii nu le era utilă. Cu certificatul de absolvire de acolo nu-şi găseau un loc de muncă“ (HoNews).    

„Ne interesează să se facă școală, nu să avem mai mulți absolvenți“

Viziunea actualului ministru al educației asupra bacalaureatului tehnologic diferențiat – potrivit căreia acesta ar veni în ajutorul acelor elevi care nu sunt capabili să facă față unui bacalaureat național și care i-ar ajuta pe aceștia să obțintă totuși o diplomă de bac – cu care însă nu s-ar putea înscrie în învățământul superior – nu este îmbrățișată de toate cadrele didactice din țară și nici de toți specialiștii în educație. Cu ceva timp în urmă, fostul ministru al educației Mircea Miclea a criticat această formulă de diferențiere a examenului național de absolvire a ciclului obligatoriu de studii. Un bacalaureat diferențiat, spunea acesta, și-ar putea găsi justificarea doar  în situația în care am avea la dispoziție și un curriculum diferențiat, altfel, avem de-a face doar cu o măsură populistă.  „Ne interesează să se facă școală, nu să avem mai mulți absolvenți, ministerul ar trebui, deci, să se gândească mai curând la creșterea calității actului educațional, la înmulțirea șanselor pentru o educație de calitate pentru toți elevii din liceele tehnologice (ziare.com)“.

Într-adevăr, bacalaureat diferențiat sau examen de finalizare a studiilor obligatorii există și în alte state – în Franța, de pildă –, dar există și curricule diferențiate. Altfel vorbim, din nou, despre forme fără fond. Școlile de arte și meserii nu erau inutile, din contră. Acei copii care nu aveau capacitatea intelectuală de a termina un liceu și de a susține bacul aveau posibilitatea să își găsească un loc pe piața muncii, îndreptându-se înspre SAM-uri. Desființarea acestora a dus nu doar la creșterea ratei șomajului și a infracționalității în rândul populației tinere, ci și la creșterea ratei aban­donului școlar. Din aceste trei puncte de vedere, dispariția școlilor de arte și meserii a fost un experiment nefericit, aplicat pe elevi, care a compromis șansele multor tineri de a-și găsi un loc de muncă, de a se împlini profesional, în cele din urmă.

De aceea, introducerea bacalaureatului tehnologic diferențiat este o măsură reparatorie benefică, dar nu trebuie luată pompieristic, doar de formă, fără a se calcula consecințele. Trebuie gândită foarte bine modalitatea de imple­mentare a acestuia, pentru a nu compromite din nou debutul în viață și în carieră a acestor tineri. Ei trebuie pregătiți pe parcursul anilor de liceu pentru ceea de urmează să facă mai târziu, și nu, așa cum spunea și fostul ministru al educației Mircea Miclea, pentru a obține o diplomă cu care nu ar avea ce să facă, pentru că nu s-ar pricepe la mai nimic. Avem nevoie de bacalaureat tehnologic diferențiat ca de aer, acum, când criza meseriașilor e mai mare ca oricând. 

Să mai spunem că bacalaureatul tehnologic este susținut de mai multe partide politice de la noi, inclusiv de președintele Iohannis, fiind menționată necesitatea introducerii acestuia și în Raportul România Educată, lansat la finele anului trecut. 

Marcela GHEORGHIU