Socialize

Facebook
Home » Actualitatea » Evenimente » Biblioteca Naţională – identitate şi istorie românească

Biblioteca Naţională – identitate şi istorie românească

Biblioteca NationalaCapitala a găzduit un eveniment cu deschidere dintre cele mai largi către interacţiunea domeniilor educaţional, cultural, social, administrativ: reuniunea cu tema „Bibliotecile naţionale contem­porane – spaţii democratice ale culturii şi cunoaşterii”, prin care Biblioteca Naţională a României a oferit o argumentaţie fundamentată pe profesionalism şi sensibilitate a ceea ce înseamnă tezaurul scris al unui popor şi grija care i se cuvine acestui tezaur, materializată prin asigurarea unor condiţii la cel mai înalt nivel de conservare, perpetuare, creştere şi difuzare. Au participat – în număr foarte mare – profesori, bibliotecari, studenţi, scriitori, editori, ziarişti, cu un interes dovedind că lectura încă este de actualitate, iar cartea tipărită este departe de a-şi fi epuizat rostul şi de a-şi fi arătat întreaga putere de a transmite învăţătură şi educaţie.

Deschidere permanentă către instituţii de învăţământ

Importanţa unei asemenea instituţii a fost reiterată de conf. univ. dr. Elena Tîrziman, director al Bibliotecii Naţionale a României, care a scos în evidenţă valoarea care decurge din caracterul de unicat al unei biblioteci naţionale pentru o ţară, afirmând că a-ţi asuma o astfel de instituţie „înseamnă să-ţi asumi identitatea, istoria poporului român”. Există aici publicaţii care nu pot fi găsite în alte instituţii şi colecţii. Sunt accesibile fonduri speciale. Schiţând un bilanţ, la un an şi nouă luni de la deschiderea noului, impresionantului şi ultramodernului sediu, conf. univ. dr. Elena Tîrziman a apreciat că în bibliotecă au intrat 250.000 de persoane, estimarea fiind minimală. S-au desfăşurat peste 300 de evenimente majore şi foarte multe acţiuni derulate împreună cu şcoli, grădiniţe, instituţii culturale şi mulţi alţi parteneri şi au fost prezentate mici expoziţii. Fără întrerupere a decurs activitatea patrimonială. Biblioteca Naţională a României organizează Depozitul Legal, „principală sursă documentară în ceea ce priveşte cunoaşterea culturii şi civilizaţiei româneşti”.

La rândul său, Dan Erceanu, fost director al Bibliotecii Naţionale a României, a spus: „O bibliotecă naţională – se ştie din definiţia acceptată şi de forumurile culturale internaţionale – este o instituţie care defineşte independenţa şi suveranitatea unui stat. O bibliotecă naţională are vocaţia de a cuprinde creaţia culturală a acelui popor, a acelei societăţi în care funcţionează”.

Este de remarcat efortul fizic şi intelectual desfăşurat de personalul Bibliotecii Naţionale a României, care cuprinde, în acest moment, numai 234 de salariaţi, mult sub necesarul de încadrare şi, proporţional, la un nivel foarte scăzut în comparaţie cu instituţii similare din alte ţări europene.

În contextul dezbaterii, au fost prezentate şi apreciate funcţiile deosebit de importante pe care le deţine şi le împlineşte Biblioteca Naţională a României. Astfel, aceasta are ca misiune „identificarea, dezvoltarea, organizarea, conservarea, cercetarea, comunicarea şi punerea în valoare a patrimoniului documentar naţional, precum şi a fondului Românica, în care sunt incluse documente apărute în străinătate, referitoare la România şi la poporul român, publicaţii ale autorilor români apărute în străinătate în orice limbă, publicaţii în limba română ale autorilor străini apărute în străinătate”.

Apel la unitatea intelectualilor în jurul bibliotecilor

Totodată, reuniunea a adus în discuţie momentul actual, dificil pentru bibliotecile de la noi. În baza unor acte normative recente, Biblioteca Naţională a României urmează să cedeze Ministerului Culturii spaţii importante (săli de lectură, depozite, spaţii tehnice, administrative sau destinate unor evenimente culturale, ştiinţifice, educaţionale, profesionale), iar Biblioteca Pedagogică Naţională „I.C. Petrescu”, din Bucureşti, este reorganizată ca secţie a Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, din Bucureşti, ca urmare a fuziunii prin absorbţie, conform uneia dintre prevederile ordonanţei de urgenţă privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011. În aceste condiţii, prof. univ. dr. Mircea Regneală, preşedinte al Asociaţiei Bibliotecarilor din România, formator a generaţii întregi de profesionişti ai cărţii, a făcut apel la acţiune unitară din partea intelectualilor, pentru apărarea bibliotecilor în faţa măsurilor administrative care duc la restrângeri şi la desfiinţări. Semnalul de alarmă a fost întărit de sublinierea valorii documentare a colecţiilor Bibliotecii Pedagogice Naţionale „I.C. Petrescu”, instituţie cu o funcţionare neîntreruptă de 134 de ani, depozitară a tezaurului de manuale din întreaga istorie a şcolii româneşti, a foarte multor cărţi de patrimoniu. „Această bibliotecă are ca atribuţii participarea la programul de specializare a personalului didactic din învăţământul preşcolar, primar, gimnazial, liceal şi postliceal şi asigurarea îndrumării metodologice pentru bibliotecile caselor corpului didactic şi pentru bibliotecile şcolare”, a reamintit profesorul Mircea Regneală.

Referitor la spaţiile Bibliotecii Naţionale a României, prof. univ. dr. ing. Nicolae Noica, cu expertiza sa recunoscută în istoria construcţiilor şi în probleme patrimoniale, a supus atenţiei unele constatări pornind de la autorizaţia de construcţie a clădirii şi de la planul cadastral, din care rezultă că dreptul de proprietate revine bibliotecii. Dincolo de constatări birocratice, profesorul Noica s-a pronunţat ferm în sensul că „Arhivele Naţionale şi Biblioteca Naţională reprezintă actul de identitate al poporului”. Cât priveşte Biblioteca Pedagogică Naţională „I.C. Petrescu”, profesorul Nicolae Noica a reafirmat că, în atâţia ani de când a fost cunoscut statutul juridic al clădirii, aceasta putea să fie răscumpărată de stat sau se putea construi un spaţiu nou, adecvat unei asemenea instituţii.

Un moment deosebit în cursul dezbaterii l-a constituit prezentarea unui mesaj din partea Patriarhului Daniel al Bisericii Ortodoxe Române, de susţinere a cauzei Bibliotecii Naţionale a României, ca instituţie fundamentală de educaţie şi cultură.

Pe fondul unui cadru general de apreciere a rolului pe care spaţiul, oamenii şi fondul bibliotecilor îl vor avea mereu în societate, scriitorul Sorin Lavric şi-a exprimat optimismul în ceea ce priveşte dăinuirea acestor instituţii. Peste orice măsuri administrative, a afirmat poeta Ana Blandiana, „Biblioteca Naţională a României este templul intelectualităţii noastre”, iar cărţile sunt „singurul lucru veşnic de pe această lume”.

F. ANTONESCU

 

 

Letiţia Constantin, coordonator al Compartimentului promovare al Bibliotecii Naţionale a României

Dezbaterea a dorit să arate cum sunt văzute bibliotecile naţionale pe plan naţional, dar şi în Europa, asta pentru a crea un context internaţional pentru ceea ce înseamnă o bibliotecă naţională atât pentru Europa, cât şi pentru România. Contextul organizării unui asemenea proiect nu este tocmai unul favorabil – în luna noiembrie a anului 2013, Guvernul României a emis o OG conform căreia Biblioteca Naţională este deposedată cam de o treime din spaţiul destinat publicului. Am dorit să avem o discuţie generală despre ce înseamnă bibliotecile naţionale astăzi. Vrem să înţelegem că acum o bibliotecă este un spaţiu în care poţi să înveţi pe toată durata vieţii.

Carmen Pesantez, director general al Bibliotecii Pedagogice „I.C. Petrescu”

Cea mai mare problemă este fondul de carte, pentru că ni s-a cerut mutarea într-un spaţiu care nu corespunde. Noi dispunem de un fond de peste o jumătate de milion de volume, iar acum ni se oferă un spaţiu de aproximativ 50.000 de volume. Nu mai punem la socoteală că s-a încălcat flagrant un articol 7 din Legea Bibliotecilor, această Odonanţă a încercat să modifice Legea Educaţiei, dar, de fapt, a fost atacată şi Legea Bibliotecilor. Trebuie subliniat că avem un patrimoniu deosebit de important, suntem for coordonator pentru toate cele 42 de Case ale Corpului Didactic, pentru aproximativ 1.000 de biblioteci şcolare şi pentru 1.800 de centre de informare şi do­cumentare. Profesorii sunt foarte nemulţumiţi de ceea ce se întâmplă – am discutat chiar zilele trecute cu mulţi dintre aceştia. Mi-au spus că ei îşi doresc fondul de carte intact, nu decimat. Şi să nu uităm că marca profesorilor preuniversitari era această bibliotecă.

Elena Târziman, director general al Bibliotecii Naţionale a României

Scânteia care a declanşat problema legată de locul şi rolul Bibliotecii Naţionale în spaţiul românesc sau ce înseamnă Biblioteca Naţională a mai existat. Astăzi are mai multă vizibilitate datorită unui context oarecum litigios dintre Biblioteca Naţională şi Ministerul Culturii, legat de preluarea şi utilizarea unor spaţii. Dar ceea ce ne propunem astăzi este să readucem în mentalul colectiv şi în opinia publigă ce înseamnă o Bibliotecă Naţională pentru o ţară, de ce o ţară are o singură Bibliotecă Naţională, care sunt atribuţiile specifice ale unei asemenea instituţii, de ce nu pot fi realizate de către nimeni altcineva şi ce înseamnă a avea un spaţiu propriu pentru o asemenea instituţie identitară pentru neamul şi spiritualitatea românească. Din punct de vedere patrimonial, o Bibliotecă Naţională semnalează toate intenţiile de publicare – însemnând relaţia cu editorii realizată prin Centrul Naţional ISBN ISSN, cip –, după care adună, conservă, prezervă patrimoniul naţional – este vorba depre funcţiile naţionale depozit legal, prelucrarea şi elaborarea bibliografiilor naţionale –, transmite la nivel internaţional centrelor specializate pe control universal ce a creat intelectual poporul român, fixând astfel moşte­nirea culturală românească în rândul moştenirii culturale europene şi universale, deţine şi adiministrează importante fonduri de colecţii speciale, are atribuţii speciale la nivelul sistemului naţional de biblioteci, fiind un coordonator metodologic al acestor instituţii publice. Aşadar, are nenumărate atribuţii – Centrul Naţional de Patologie şi Restaurare, schimburi internaţionale de publicaţii, rezerva naţională de publicaţii.

Ana Blandiana

Ne aflăm aici pentru o temă absolut simbolică. Deci nu suntem aici pentru a protesta faţă de o hotărâre adminis­trativă prin care Guvernul ia două etaje de la o instituţie şi le dă alteia. Suntem aici ca să înţelegem cum e posibil ca într-o ţară să fie atacată chiar de conducerea acestei ţări o instituţie care reprezintă chiar definiţia ţării respective. Biblioteca Naţională este templul intelec­tualităţii noastre, pe care trebuie să-l apărăm şi să aducem în el tot ceea ce ne defineşte.