Socialize

Facebook
Home » Noutati » Bilanţ ministerial la şase luni de mandat. ȘCOALA ROMÂNEASCĂ, ÎN AȘTEPTAREA UNEI NOI LEGI A EDUCAȚIEI

Bilanţ ministerial la şase luni de mandat. ȘCOALA ROMÂNEASCĂ, ÎN AȘTEPTAREA UNEI NOI LEGI A EDUCAȚIEI

Prezentarea în toiul vacanţei de vară a unui bilanţ ministerial de un semestru în domeniul educaţiei naţionale poate duce cu gândul la o evaluare bună de situat undeva între examen naţional şi corigenţă. Prin cele expuse de ministrul Valentin Popa, evidenţiate au fost realizările. Dincolo de acestea, sunt de făcut interpretările, de lansat îndoielile şi de întrezărit perspectiva, la confruntarea cu starea vizibilă în şcoli, grădiniţe şi universităţi, aşa cum este ea percepută de profesori, elevi, studenţi, preşcolari, părinţi.

O lege nouă dintr-o suflare

Din câte se-nţelege din ordinea şi patosul componentelor de bilanţ, retrospectiva a ceea ce a fost este de citit pornind de la ce va fi. Realizarea prezentată cu numărul 1 pentru perioada februarie-august 2018 este din 26-27 iulie 2018: reuniunea Consiliului Consultativ al Ministerului Educației Naționale, al cărui scop constitutiv îl reprezintă „o nouă lege lege a educaţiei naţionale“. Când şi pe ce drum se va ajunge la această lege nu pare să se fi pus problema până acum; cu atât mai puţin, conform căror criterii şi cu ce ţinte se va ajunge acolo. Şi ar fi fost de ştiut ceva în acest sens de pe acum, din moment ce au fost abordate (şi noua lege se anunţă că le va ataca) „Domenii cheie de intervenție: Curriculum, Management, Formare cadre didactice, Finanţare, Evaluare, Cercetare“, precum şi „Vizune, Cadru legislativ, Politici educaţionale actuale, Sistem educaţional dinamic, corelat cu cerinţele societăţii“ – toate dintr-o suflare, cum reiese că va fi şi construită noua „arhitectură legislativă“, toate discutate la prima reuniune, încât nu-i de mirare ce spune ministrul educaţiei naţionale, că participanţii erau aşa de absorbiţi, încât nu voiau să meargă nici în pauză, nici la masă. Ce nu ne spune este cine anume au fost acei participanţi dintre cei mulţi şi divers aleşi ca aspect al reprezentării pe lista iniţială a consiliului.

De la motivaţie materială la motivaţie intelectuală şi înapoi

Motivarea şi pregătirea profesorilor apar ca obiective de esenţă ale politicii ministeriale. Ba parcă motivarea se arată primordială, judecând după abundenţa şi accentuarea argumentelor acumulate în acest sens de la începutul anului în curs. Salariile au crescut în martie anul acesta faţă de ianuarie, după ce atunci crescuseră faţă de decembrie 2017, toată majorarea fiind cu un sfert faţă de sfârşitul anului trecut. S-au mărit cu peste 60% şi plăţile pentru evaluarea naţională de după opt clase, bacalaureat, examene pentru posturi didactice, definitivat, evaluarea manualelor școlare. S-au  acordat vouchere de vacanță în valoare de 1.450 de lei. Au crescut cinci categorii de sporuri şi pot fi acordate şi cumulat. De la anul se va plăti şi participarea la olimpiadele naţionale.

Stimularea materială apare în prim-plan şi într-un program cum este „Profesori motivați în școli defavorizate“, care presupune, pe lângă angrenarea a 6.977 de persoane în formare şi schimb de bune practici, subvenții cu valoare totală de 7.228.190 de lei pentru 7.172 de persoane, alţi 6.823.925 de lei fiind burse pentru 3.895 de persoane şi încă 98.717 de lei premii pentru 648 de persoane.

Ce reiese mai degrabă cu bunăvoinţă şi mai puţin cu fermitate este legătura acestor stimulente în bani cu vreo emulaţie, evaluare, condiţionare etc. de ordin profesional, cu necesară raportare intelectuală. În schimb, este transpus, şi în acest context, mereu invocatul şi veşnic întârziatul proiect „Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți – CRED“, care prevede între altele formarea a 55.000 de profesori din învățământul primar și gimnazial, ceea ce generează întrebarea de ce este necesară această mobilizare de masă şi nu se asigură formarea de la nivel iniţial sau de ce nu sunt asigurate prin formare iniţială disponibilităţile de adaptare la evoluţii, schimbări etc.

Fatalitatea învăţământului obligatoriu

Un număr mare de măsuri sub formă de stimulente îi vizează la rândul lor pe elevi, numai să fie determinaţi să vină la şcoală. Şi în cazul de faţă, ceva ce abia urmează să vină apare prezentat în context de bilanţ. Programul naţional de protecţie socială „Bani de liceu“ va fi modificat în sensul creşterii cuantumului sprijinului financiar de la 180 la 250 de lei şi a plafonului maxim de acordare a bursei de la 150 de lei la 500 de lei. Se ridică şi plafonul pe membru de familie pentru achiziţionarea de calculatoare prin programul „Euro 200“, de la 150 de lei la 250 de lei. Se acordă 200.000 de burse de câte 2.000 de lei pe semestru prin proiectul „Calitate și echitate pentru performanță în școlile din mediul rural“, plus câte 24.000 de euro pentru pachete educaţionale destinate dezvoltării unor şcoli de la sate. Vor fi perfecţionate formele existente de susţinere precum tichetele de grădiniţă, masa caldă, pachetul social. Va creşte bursa din învăţământul profesional. Şi locurile în clasa a IX-a au fost la discreţie anul acesta pentru învăţământul profesional, inclusiv pentru cel dual şi încă sunt disponibile multe locuri, pentru că în prima rundă de admitere nu au fost ocupate nici jumătate din ele.

În învăţământul superior, alocarea cifrei de şcolarizare s-a făcut în funcţie de obiectivele dezvoltării ţării, inclusiv pentru facilitarea accesului din medii defavorizate. La observaţia formulată cu ocazia prezentării de bilanţ (cu aer de perspectivă) cum că multele facilităţi şi stimulente se dovedesc în general lipsite de ecou la nivelul rezultatelor şi deci ar trebui şi o intervenţie asupra învăţăturii de carte propriu-zise, în funcţie de rezultate, răspunsul ministrului a fost că învăţământul este obligatoriu până la un anumit nivel şi că este mai bine ca pe tineri să-i ştim la şcoală decât în altă parte.

Goana după manuale

Pentru elevi, bilanţul este centrat, de asemenea, pe ceea ce urmează să vină: peste 500.000 de elevi din clasele I-VI beneficiari de manuale noi la 63 de discipline în viitorul an şcolar, 105 titluri noi, dintre care 40 de manuale traduse pentru predare în limbi ale minorităţilor naţionale, un tiraj total de 2.627.855 exemplare de manuale noi, în valoare de 24 de milioane de lei, inclusiv editarea şi drepturile de autor. Manualele din primul contract subsecvent MEN-EDP vor fi încărcate pe platforma on-line www.manuale.edu.ro până la 20 august. Nu se spune nimic despre aşteptarea manualelor în urma celui de al treilea apel, cu calendar de onorare prelungit până în ultima clipă a vacanţei, în condiţiile în care mai sunt necesare 162 de titluri. Ministrul admite că „în general, nu avem suficient de multe manuscrise“, iar drept rezolvare a deficitului propune nici mai mult, nici mai puţin decât „ca în toamnă să avem un simpozion, o conferinţă, un grup de lucru în care să încercăm să instruim cât mai multe cadre didactice pentru a putea elabora manuale şcolare, deoarece avem o criză de scriitori de manuale“. În acest fel, o treabă care necesită specializare, profesionalism, stăpânirea disciplinei căreia îi este destinat manualul prin cunoştinţe largi de specialitate, lipsa oricărei inhibiţii în lucrul cu cartea, cu informaţia în domeniu, cu sursele de documentare, cu modalităţile de redactare etc. se preconizează a fi transformată într-o muncă de elan al maselor.

F. IONESCU