Socialize

Facebook
Home » Institutii » Ministerul Educatiei » Când afli că România e mai frumoasă și mai bogată

Când afli că România e mai frumoasă și mai bogată

Cand afli ca Romania e mai frumoasa si mai bogata_NOU_OK-1aInterviu cu doamna conf. univ. dr. Mina-Maria Rusu, inspector general în cadrul Ministerului Educației
Ne-am propus ca, în cele ce urmează, să purtăm un dialog cu doamna conf. univ. dr. Mina-Maria Rusu, inspector general în cadrul Ministerului Educației, care, prin natura funcției, dar și cu multă implicare, coordonează activitatea de excelență a elevilor din România care studiază limba și civilizația Greciei. Momentul ales pentru acest interviu vine în continuarea unei activități de excepție, Alfabetul conviețuirii, una din numeroasele manifestări culturale organizate și coordonate de Uniunea Elenă din România, condusă cu înțelepciune și implicare maximă de domnul prof. univ. dr. Dragoș Gabriel Zisopol, vicepreședinte al Comisiei de Învățământ, Știință și Cultură din Camera Deputaților, dar și înaintea Olimpiadei de Neogreacă, ce va avea loc la sfârșitul lunii martie, la  Calafat, județul Dolj.

Stimată doamnă Mina-Maria Rusu, de unde vine implicarea afectivă în tot ce înseamnă excelența activităților inițiate de Uniunea Elenă din România?
Povestea e mai lungă și mă simt datoare ca, pe scurt, să o prezint. Era în anul 2010, când am primit o nouă atribuție din partea conducerii ministerului, alături de cea de bază – inspector de limba și literatura română –, de a coordona activitatea privind învățarea limbii grecești și a elementelor de civilizație elenă de către elevii din România. La început, mi s-a părut că-mi va fi greu, mai ales că responsabilitatea de bază – limba română – este una majoră, la nivel național. Temerile mi s-au spulberat de îndată ce l-am abordat pe domnul prof. univ. dr. Dragoș Gabriel Zisopol, care m-a uimit de la prima întâlnire de lucru prin entuziasmul și competența care îi susțineau toate proiectele. Am aflat că preocupările domniei sale nu vizau doar reprezentarea în Parlamentul României a comunității grecești din România, ci și susținerea copiilor greci, dar și filoeleni în activitatea de învățare a limbii și culturii Greciei moderne. Din pasiunea de a da contur identitar unei comunități relativ mici din România, Uniunea Elenă din România a lansat proiecte culturale extrem de bine articulate, printre care și Olimpiada de Neogreacă. În anii de colaborare care au trecut, am constatat un fenomen extraordinar, despre care îmi face plăcere să vorbesc, și anume că starea de spirit a grecilor, limpezimea și optimismul au început treptat să inducă elevilor români, dar și părinților și profesorilor acestora liniștea sufletului, optimismul și încrederea că a te bucura trebuie să fie un verb conjugat zilnic, un verb terapeutic, ale cărui sensuri adânci să împodobească viața cotidiană. Nu e întâmplător faptul că grecescul kalos este sinonim cu valorile universale la care orice ființă umană se raportează: „bine”, „nobil” și „frumos”!

Care este paleta activităților inițiate de Uniunea Elenă din România, în organizarea cărora ați fost, într-un fel, implicată?
Mai întâi, aș dori să vă prezint olimpiada, adică acea activitate de excelență, care trebuie privită ca un etalon al calității învățării limbii și culturii elene în mediul preuniversitar din România. La sediul Uniunii Elene din România am descoperit o echipă inimoasă, cu atribuții foarte clare și cu o atitudine extrem de responsabilă în raport cu toate proiectele de promovare a identității comunității grecești. Eleganță, bun-gust și – extrem de important – amprenta grecească, de la simbolurile naționale până la elementele care țin de cultură și civilizație modernă, derivate din substanțiala cultură antică a Greciei de odinioară. O conectare la arhetip, la rădăcini nu pentru a exprima ostentativ identitatea unei comunități etnice, ci pentru a crea deschiderea spre o integrare corectă și eficientă în spațiul cultural al României europene! Grecii poartă în adâncul ființei lor limpezimile și liniștea Mării Egee. Până în 2010, olimpiada s-a desfășurat numai în cadrul Uniunii Elene și cu efortul financiar exclusiv al acestei organizații, dar olimpicii nu beneficiau de aceleași drepturi ca elevii care participau la olimpiadele organizate de minister. Am elaborat Regulamentul specific de organizare și desfășurare a Olimpiadei de Neogreacă, document asociat cu menționarea competiției în calendarul olimpiadelor finanțate de minister. Consilierea privind specificul acestei discipline opționale mi-a fost acordată cu generozitate de Comisia de învățământ de la Uniunea Elenă, coordonată de doamna profesoară Ana Nicola. Apoi am transmis în toată țara, către admirabilii mei colegi, inspectori de limba română, rugămintea de a centraliza situația elevilor care învață sau doresc să învețe neogreaca și regulamentul pentru olimpiadă, spre a fi comunicat în școli. Surpriza a fost că, de la prima ediție oficială a olimpiadei, elevii din țară care au participat la etapa națională au dovedit pasiune pentru neogreacă și mai ales pentru tradiționalele dansuri și obiceiuri grecești. Cei mai buni au plecat acasă cu premii acordate de minister și cu diplomă semnată de ministru. În plus, Uniunea Elenă din România le-a oferit, ca și la edițiile anterioare, premii substanțialeîn bani, cărți și alte obiecte de uz școlar. A fost un regal pentru promovarea limbii și culturii unei minorități naționale din România.

Cum vă explicați reușita deplină a olimpiadei chiar de la prima ediție patronată și de minister?
Simplu. Orice lucru făcut temeinic și din convingere, cu suflet, și nu doar funcționărește și steril, din pasiune, și nu doar din obligație nu poate fi decât unul reușit. De atunci, de la prima reușită în comun a olimpiadei, în fiecare an care a urmat numărul elevilor care au participat la această competiție a sporit substanțial. Dar cea mai mare izbândă a noastră – Uniunea Elenă din România și Ministerul Educației – a fost organizarea în acest an, pentru prima dată în lume, a Olimpiadei Internaționale a Elenismului la Parlamentul României.

Mi se pare extrem de interesant acest proiect. Vă rog să detaliați.
Cu deosebită plăcere vorbesc, ori de câte ori am prilejul, despre acest proiect extraordinar – Olimpiada Internațională a Elenismului. Și această olimpiadă este, în opinia mea, unul dintre cele mai relevante proiecte care onorează statutul României, de țară europeană, în care toleranța și respectul față de valorile celuilalt, multilingvismul și interculturalitatea sunt virtuți ale unei conviețuiri armonioase. Olimpiada argumentează valoarea cursurilor opționale dedicate istoriei și tradițiilor minorităților naționale din România și evidențiază rolul pe care aceste proiecte curriculare îl au în asigurarea conservării identității lingvistice și culturale a unei etnii minoritare și integrarea acesteia în configurația culturală și
lingvistică a României. Se știe că, istoric vorbind, Grecia antică și modernă a modelat spiritul popoarelor europene și nu numai. Fără conectarea la arhetipul cultural configurat de antichitatea greco-latină nu știu cum ar arăta profilul cultural al țărilor europene de astăzi. Prin stilul lor ancestral, conservat cu eleganță și fidelitate, grecii s-au lansat în spațiul afectivității ca modelatori ai spiritului uman, răspândind în jurul lor optimism, cum am mai subliniat în dialogul nostru. Sunt convinsă că Olimpiada Internațională a Elenismului va rămâne ca prima pagină din istoria olimpiadelor internaționale dedicate conviețuirii armonioase și promovării multiculturalității. Nu cred că am fi putut face acest lucru fără pasiune și dăruire. Un amănunt semnificativ: olimpiada s-a desfășurat la Palatul Parlamentului, sub înaltul patronaj al Parlamentului României și al Parlamentului Republicii Elene, și a fost onorată de prezența oficialilor celor două țări la nivelul cel mai înalt, în semn de apreciere și recunoaștere a importanței acestei competiții pentru elevi și pentru mediul școlar de pretutindeni. Mă onorează și faptul că a doua ediție a Olimpiadei Internaționale a Elenismului din anul 2015 se va desfășura tot la Parlamentul României.

Și lanțul activităților comune mai are și alte verigi care conturează spiritul grecesc?
Firește. În colaborare cu alte organizații și cu sprijinul Ministerului Educației, Uniunea Elenă din România a inițiat o paletă bogată de activități vizând promovarea elenismului, atât pentru mediul preuniversitar, cât și dedicate cercetării academice, toate focalizate pe consolidarea identității comunităților elene din diaspora. Mă refer la activități destinate tuturor, de tipul festivalurilor vizând promovarea tradițiilor grecești.

Am înțeles că tocmai ați fost invitată la un astfel de festival. Despre ce este vorba?
A doua ediție a festivalului care tocmai s-a încheiat a avut loc în sala de spectacole a Cercului Militar Național și a avut un generic extrem de sugestiv: Alfabetul conviețuirii. Inițiativa aparține Uniunii Elene din România, care a propus cadrul general de manifestare a spiritului autentic al fiecărei etnii din țara noastră, într-un cadru stimulativ pentru afirmarea identității în spațiul cultural românesc. Pe data de 9 decembrie, a fost o încântare să constat că domnul președinte Zisopol a reușit să reunească parlamentarii reprezentanți ai tuturor minorităților din România și toate comunitățile etnice din această țară. Spectacolul a fost extraordinar! Am admirat evoluția formațiilor artistice timp de cinci ore! Genericul propus cu atâta inspirație este, în fapt, o sinteză a unui deziderat colectiv: conviețuirea, în sensul profund, derivat din semantica extrem de complexă a denominativului în cauză. Și vreau să mărturisesc faptul că m-au copleșit darul și harul care îl împodobesc pe domnul Zisopol, discreția și diplomația care au argumentat gândirea programului din data de 9 decembrie. Să nu credeți că prima formație care a evoluat pe scenă a fost cea a grecilor din România! Aceștia au intrat în scenă pe la jumătatea spectacolului, cu bunul simț al oricărei minorități în raport cu celelalte și cu spațiul comunitar majoritar. Am remarcat însă distincția copiilor și tinerilor care au evoluat într-un admirabil spectacol cu tentă clară profesionistă. După cum se știe, drapelul unei țări este simbolul existenței acesteia în mediul geografic și politic al lumii, confirmând identitatea țării pe care o reprezintă.
De aceea, pe fundalul spectacolului, scena a găzduit drapelele tuturor țărilor ale căror comunități s-au reunit sub genericul Alfabetul conviețuirii, în semn de respect și atenție acordate valorilor tradiționale specifice tuturor etniilor. Scena elegantei săli de spectacol de la Cercul Militar Național a fost, pentru câteva ore, un spațiu al conviețuirii întru armonie și împlinire a spiritului etnic într-un alt spațiu național decât cel matern.

E bine de știut, pentru cititori, care au fost comunitățile prezente la festival. Înțeleg că pe teritoriul României conviețuiesc 18 etnii.
Este adevărat. 18 etnii trăiesc în armonie și își afirmă cu demnitate identitatea națională și lingvistică, grație unui cadru legislativ adecvat și girat de politica țării noastre, în spirit european. Vă spuneam ceva mai devreme că pe scenă, alături de domnul Zisopol și de mine, au urcat și deputații care reprezintă comunitățile etnice în Parlamentul țării noastre. Implicarea maximă în punerea în operă a acestui proiect cultural l-a avut și Departamentul pentru Relații Interetnice din cadrul Guvernului României, care a sprijinit inițiativa Uniunii Elene din România. Astfel, cele 18 minorități naționale au avut prilejul de a-și prezenta elementele specifice care susțin identitatea lor lingvistică și culturală în afara granițelor țării de origine. Au evoluat, în ordine: maghiari, croați, albanezi, greci, ciprioți, turci, ruteni, italieni, bulgari, evrei, ruși lipoveni, macedoneni, rromi, cehi și slovaci, ucraineni, germani, turco-tătari și polonezi. Virtuozitate și talent, dar, înainte de toate, înaltă trăire a sentimentului apartenenței la un grup etnic respectat și recunoscut oficial în România. Cam asta este radiografia pe scurt a festivalului prin care Uniunea Elenă din România a făcut un exercițiu reușit de a ne învăța pe toți să conviețuim în spiritul punerii în comun a valorilor proprii, pentru crearea valorii generale, emblematice pentru toleranță și respect reciproc.

Având în vedere colaborarea extrem de frumoasă și rodnică pe care o aveți cu Uniunea Elenă din România, ce urări ați dori să le faceți grecilor?
Eu văd colaborarea mea cu Uniunea Elenă din România ca pe o șansă pe care destinul profesional mi-a oferit-o pentru a înțelege pe viu importanța comunicării în sens larg. A pune în comun valorile care îți definesc identitatea și a te raporta, împreună cu ceilalți, la valorile universale este un exercițiu de echilibru democratic, în contextul unei post­modernități, deseori rebele la arhetip. Am învățat de la greci că viața reală nu este o proiecție a idealului personal, ci un dat care trebuie mai întâi înțeles, apoi ajustat, prin personalizare, în așa fel încât să simți că îți este dedicată, ca dar divin, cu bune și cu rele, într-un timp a cărui densitate se măsoară în evenimente pentru și cu suflet. De aceea, în momente faste din timpul cronologic al fiecărui an, mă gândesc la Grecia cu mult drag și recunoștință, pentru tot ce istoric a dat culturii acestei lumi și mai ales pentru formula magică a fericirii, ca expresie a binelui din ființa noastră. Nu este chiar mult timp de când am participat la sărbătoarea Tăierea
Vaslopitei, un moment inițiatic, de conturare a identității grecilor din România. În acest context, le doresc grecilor din România limpezimi cerești în viața lor cotidiană și sper că încărcați de împliniri, care să ducă mai departe dulcea povoară a viselor care să le înnobileze mereu ființa. Domnului prof. univ. dr. Dragoș Gabriel Zisopol îi doresc gânduri senine, încărcate de rod și oameni sinceri, care să-l respecte și să-l susțină în demersul coerent și oportun de sprijinire a diasporei grecești de pretutindeni. Să se bucure de minunații copii, Anca și Aris, care să-i răsplătească osteneala zilnică prin bucurii perene.

Doamnă inspector general, vă mulțumim și vă dorim, la rându-ne, colaborare rodnică și lungă cu Uniunea Elenă din România și succes și la cea de-a doua etapă Olimpiadei Internaționale a Elenismului din anul 2015!

Interviu realizat de Oana Panait

Așteptăm la redacție materiale (educație, didactică, pedagogie, reformă, cultură, societate, opinii etc.) pentru a le publica în revista tipărită și pe site-ul revistei „Tribuna învățământului”.
Email: tribuna@megapress.ro