Socialize

Facebook
Home » Univers editorial » Manuale si auxiliare scolare » Câteva sugestii privind utilizarea manualului de Geografie de la clasa a V-a

Câteva sugestii privind utilizarea manualului de Geografie de la clasa a V-a

Anul şcolar 2017-2018 debutează, la clasa a V-a, cu o nouă programă şcolară şi cu manuale noi.

Noua programă şcolară, elaborată în conformitate cu prevederile Legii Educaţiei Naţionale, întăreşte locul şi rolul geografiei ca disciplină prevăzută în planul-cadru de învăţământ în aria curriculară „Om şi societate”.

Un nou plan-cadru şi o nouă programă şcolară impun realizarea unui nou ma­nual şcolar care să asigure achizi­ţionarea unor noi cunoştinţe geografice şi formarea competenţelor generale şi specifice, prin propunerea unor activităţi de observare directă sau indirectă a realităţilor înconjurătoare, a proceselor şi fenomenelor din orizontul apropiat şi îndepărtat, de localizare a elementelor, fenomenelor şi proceselor pe suporturi cartografice.

Un astfel de manual este cel apărut la Editura Aramis, şi care prin calităţile demonstrate a obţinut cel mai mare punctaj acordat de comisia de evaluare a Ministerului Educaţiei Naţionale.

Acest manual este realizat integral în conformitate cu programa şcolară, după o structură logică considerată optimă pentru vârsta elevilor de clasa a V-a. Informaţiile ştiinţifice sunt actualizate şi explicate ireproşabil, în propoziţii şi fraze scurte, adresate direct elevilor şi care nu pun probleme de înţelegere. Majoritatea noţiunilor ştiinţifice sunt însoţite de o bogată documentare (fotografii, hărţi, grafice, tabele, texte etc.) şi de exerciţii practice.

Domeniile de conţinut din programă sunt împărţite în manual în mai multe unităţi de învăţare, fiecare unitate fiind compusă din mai multe lecţii. Fiecare lecţie este structurată în mai multe secvenţe sau secţiuni, în funcţie de competenţele pe care urmează să le formeze şi de cunoştinţele pe care urmează să le transmită, intitulate: „Aminteşte-ţi!”, „Reţine”, „Exersează”, „Clubul micilor geografi”, „Proiect în echipă” şi „Ştiaţi că”.

Activităţile sugerate de secţiunile „Aminteşte-ţi!” fac trimitere la cunoştinţele achiziţionate în anii anteriori la disciplinele Ştiinţe şi Geografie, prin întrebări frontale (De ce după zi urmează noapte? De ce există anotimpuri? p. 25), prin identificarea conţinuturilor unor imagini (Ce mişcări ale Pământului sunt puse în evidenţă de această imagine? p. 28) şi prin descrierile unor reprezentări fotografice şi grafice. Unele au rol de pregătire aperceptivă.

Secţiunile intitulate „Reţine” aduc informaţii ştiinţifice noi şi formează competenţele specifice. Aceste secvenţe sunt cele care pun în evidenţă creativitatea şi inventivitatea profesorilor. Pentru atingerea sau dezvoltarea unor compe­tenţe, profesorii pot utiliza metodele, strategiile şi tehnicile didactice considerate cele mai eficiente, iar pe lângă manual pot utiliza diferite mijloace de învăţare (hărţi, tabele, grafice, eşantioane de roci, organizatoare grafice, video­proiectorul ş.a.).

Exemple:

I. Formarea competenţei: 1.1. Utilizarea termenilor geografici în contexte diferite.

Activitatea de învăţare: completarea textelor lacunare cu termeni geografici specifici.

Profesorul împarte fişele de lucru cu textul lacunar şi comunică sarcina de lucru:

– Cu ajutorul textului din manual, completaţi spaţiile goale din textul de pe fişa de lucru. Timp de lucru: patru minute.

Formele de relief cu altitudini mai mari de 800 m, cu vârfurile ascuţite se numesc ….. şi s-au format prin ….. şi prin erupţii ….. . Podişurile au aspect ….. asemănător cu ….. . Formele de relief cu altitudini cuprinse între 300 şi 1 000 m sunt numite …..

II. Formarea competenţei: 3.3. Descrierea diversităţii naturale a realităţii geografice realizând corelaţii cu informaţiile dobândite la alte discipline şcolare.

Activitatea de învăţare: identificarea deosebirilor dintre spaţii geografice diferite (localitate, regiune, continent) din perspectiva diversităţii naturale.

Profesorul comunică sarcina de lucru:

– Citeşte textul din manual (p. 122 şi 123) şi scrie, în caiet, patru deosebiri între mediul pădurii ecuatoriale şi mediul pădurii musonice, având în vedere: localizarea geografică, tipul de climă, vegetaţia, fauna şi solurile. Timp de lucru: patru minute.

III. Formarea competenţei: 4.1. Utilizarea metodelor simple de investigare.

a. Activitatea de învăţare: selectarea caracteristicilor unor elemente geografice descoperite prin observare directă/indirectă.

Tehnica organizatorului grafic al caracteristicilor.

Profesorul desenează pe hartă un organizator grafic, iar apoi comunică sarcina de lucru:

– Desenează organizatorul grafic în caiet. Citeşte textul din manual referitor la Lună (p. 15) şi timp de trei minute completează reţeaua arborescentă cu caracteristicile esenţiale ale satelitului Terrei.

b. Activitatea de învăţare: descoperirea unor legături simple pe baza unor date geografice comparabile.

Tehnica tabelului comparativ.

Profesorul realizează pe tablă tabelul comparativ, apoi comunică sarcina de lucru:

– Desenează tabelul de pe tablă în caiet. Citeşte textul de la pagina 80 (Zona de climă rece) şi timp de cinci minute completează în tabel asemănările şi deosebirile dintre caracteristicile climei subpolare şi caracteristicile climei polare.

Secvenţele „Exersează” – cu un timp de lucru de circa cinci minute – au rol de fixare continuă a cunoştinţelor şi de aplicare a capacităţilor formate. În acest scop, conţinutul manualului oferă o mare varietate de metode şi mijloace (descrierea, explicaţia analogică, întrebarea problemă, situaţia-problemă, observaţia vizuală, observaţia instrumentală, hărţi, schiţe de hărţi, grafice, diagrame Venn, tabele comparative, aritmogrife etc.). Prin diferitele activităţi sugerate, aceste secţiuni încurajează şi dezvoltă activitatea în echipă. În funcţie de potenţialul elevilor, profesorii au posibilitatea de a lucra diferenţiat sau pot selecta numai o parte din exerciţiile propuse de manual, pe cele considerate optime nivelului clasei.

„Clubul micilor geografi” şi „Proiect în echipă” încurajează activităţile practice: organizarea unor investigaţii şi a unor activităţi de ecologizare şi de ocrotire a mediului natural, realizarea unor hărţi, a unor postere, a unor pliante, confecţionarea din diferite materiale a unor forme de relief etc.

Rubrica „Ştiaţi că”, îndrăgită de toţi copii, aduce în atenţie succint superlative şi singularităţi geografice din lume şi din România.

După fiecare unitate de învăţare şi semestru, manualul oferă o multitudine de itemi (obiectivi, semiobiectivi şi subiectivi) destinaţi recapitulării şi evaluării unităţii respective sau a cunoştinţelor dobândite pe parcursul unui semestru. Aceşti itemi sunt folosiţi în timpul lecţiilor de recapitulare şi sistematizare a cunoştinţelor şi a celor de evaluare şi notare. Utilizând aceşti itemi, profesorul de la clasă poate elabora personal un test care să întrunească cele patru caracteristici esenţiale: validitatea, fidelitatea, obiectivitatea şi aplicabilitatea.

Exemplu: Realizarea unui test de evaluare finală, pe baza exerciţiilor sugerate de manual (p. 126-127). Competenţele evaluate: 1.2. Descrierea unor elemente, fenomene sau procese geografice observate direct sau indirect. 2.3. Citirea reprezentărilor grafice şi cartografice simple. 3.1. Descrierea unor elemente, fenomene şi procese geografice folosind noţiuni din matematică şi ştiinţe. 4.2. Ordonarea elementelor geografice după anumite criterii.

Exerciţiile utilizate pentru atingerea competenţelor sunt: 4 (p. 126), pentru competenţa 1.2.; 5 (p. 125-126), pentru competenţa 2.3.; 3 (p. 126), pentru competenţa 3.1.; 1 (p. 126), pentru competenţa 4.2.

Varianta digitală a manualului oferă imagini statice, videoclipuri şi jocuri interactive. Videoclipurile aduc informaţii noi, iar jocurile interactive încurajează autoevaluarea.

Prof. dr. Ioan MĂRCULEŢ,
Colegiul Naţional I.L. Caragiale, Bucureşti