Socialize

Facebook
Home » Institutii » Inspectorate scolare » „Cea mai dificilă problemă în înfiinţarea claselor de învăţământ dual este aceea de a motiva agenţii economici să investească burse de studii“

„Cea mai dificilă problemă în înfiinţarea claselor de învăţământ dual este aceea de a motiva agenţii economici să investească burse de studii“

Interviu cu prof. Viorel Stan, inspectorul şcolar general al ISJ Neamţ


Stimate domnule inspector general Viorel Stan, au trecut deja mai bine de trei luni de la începutul anului şcolar şi privim de aproape începutul lui 2018. De aceea aş vrea să ne spuneţi care este rata abandonului – un flagel în creştere la nivel naţional –, în acest moment, la nivelul judeţului Neamţ? 

Pe niveluri de educaţie, România a ocupat anul trecut locul 26 din 28 la nivelul Uniunii Europene în ceea ce priveşte părăsirea timpurie a sistemului de învăţământ, având în continuare una dintre cele mai mari rate ale abandonului şcolar. Astfel,  18,1% din românii cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani care au absolvit cel mult gimnaziul nu şi-au exprimat în niciun fel dorinţa de a-şi con­tinua studiile anul trecut. Iar procentul acestora este din nou în creştere, după ce, între 2012 şi 2013, românii începuseră să fie mai preocupaţi de continuarea studiilor. La nivel european, la capitolul abandon şcolar suntem depăşiţi doar de maltezi şi de spanioli, cu rate de peste 20%, în timp ce germanii care au părăsit şcoala înainte de vreme sunt de două ori mai puţini decât românii, iar în Polonia rata abandonului este de trei ori mai mică decât la noi, potrivit celor mai recente date de la Eurostat.

La nivelul judeţului Neamţ, RAS (rata abandonului şcolar) reprezintă diferenţa între numărul elevilor înscrişi la începutul anului şcolar şi cel aflat în evidenţă la sfârşitul aceluiaşi an şcolar, exprimată ca raport procentual faţă de numărul elevilor înscrişi la începutul anului şcolar. Indicatorul măsoară fenomenul aban­donului şcolar, permiţând evaluarea eficienţii interne a sistemului de educaţie. Acesta este, totodată, un indicator important pentru analizarea şi proiectarea fluxurilor de elevi în cadrul unui nivel de educaţie. În perioada 2007-2015, pe niveluri de educaţie se constată: rata abandonului şcolar la învăţământul primar şi gimnazial este aproximativ constantă cu valori cuprinse între 0,9 şi 1,9%; la învăţământul liceal şi profesional este în descreştere de la 9% la 3%; la învăţământul postliceal şi de maiştri este în creştere de la 7% la 14%.

Se remarcă creşterea ratei abandonului concomitent cu vârsta elevilor. De asemeneam se remarcă scăderea cu 6% a acesteia la învăţământul liceal şi profesional.

Din analiza datelor privind rata abandonului şcolar pe sexe constatăm că aceasta are valori mai mari în cadrul populaţiei de sex masculin decât la populaţia de sex feminin. Din punct de vedere al distribuţiei pe medii de rezidenţă, abandonul şcolar este mai mare în mediul urban decât în mediul rural.

Părăsirea timpurie a şcolii nu este singura problemă a învăţământului românesc. O alta, la fel de gravă, a fost semnalată de curând de sindicatele din Educaţie: România este singura ţară din Uniunea Europeană care lucrează la catedră cu cadre necalificate. Din acest punct de vedere, care este situaţia la nivelul judeţului Neamţ? Câţi suplinitori există aici?

La nivelul judeţului Neamţ, situaţia normelor ocupate de cadre didactice fără studii corespunzătoare postului este următoarea: 48,50% sunt cadre didactice cu studii superioare în alt domeniu decât cel corespunzător postului didactic, 18,67% sunt studenţi în curs de calificare şi un procent de 22,65% din posturi sunt ocupate de peroane cu studii medii.

În ceea ce priveşte angajaţii pe perioadă deter­minată fără studii corespunzătoare postului, situaţia stă în felul următor: 46 sunt persoane cu studii superioare în alt domeniu decât cel corespunzător postului didactic; 20 sunt studenţi în curs de calificare, iar 24 sunt persoane cu studii medii.

O adevărată provocare pentru decidenţii din Educaţie, pentru sistemul de educaţie este reconstruirea învăţământului dual, o verigă vitală pentru sistem, pentru societate, economie, pentru piaţa forţei de muncă. Cum staţi în judeţul Neamţ la acest capitol?

În judeţul Neamţ, în acest an şcolar, există doar o clasă de învăţământ dual, clasă realizată în parteneriat cu agentul economic RIFIL, la Colegiul Tehnic Gheorghe Cartianu, din Piatra Neamţ. Specializarea acestei clase este industria textilă.

Cea mai dificilă problemă în înfiinţarea claselor de învăţământ dual este aceea de a motiva agenţii economici să investească burse de studii şi să fie capabile să acopere şi alte cheltuieli prevăzute de legislaţia în vigoare. Starea precară a agenţilor economici din Neamţ nu încurajează implementarea un astfel de sistem.

De introducerea unei a treia sesiuni de bacalaureat ce ne puteţi spune? Cum vi se pare ideea?

Introducerea a trei sesiuni de bacalaureat poate fi o decizie care mulţumeşte o mare parte a populaţiei şcolare, având în vedere oportunitatea pe care o oferă şi anume creşterea şanselor de promovare a acestui examen important pentru un procent mai mare de elevi.

Perspectiva monopolului de stat pe cartea şcolară e considerată o măsură controversată, dezbătută la nivel naţional şi în multe medii în fel şi chip. În opinia dvs., e bine, e rău ca o singură editură să scoată manuale pe piaţa şcolară românească, domnule profesor?

Să nu uităm ce anume a declanşat această reacţie şi anume tipărirea târzie a manualelor (alternative), din cauza problemelor întâmpinate în etapa de licitare a acestora.

Soluţia găsită a fost aceea de a avea un manual unic tipărit la aceeaşi editură, care poate asigura şi calitatea, dar şi cantitatea necesară de manuale. Manualul unic este o provocare şi pentru autori, în condiţiile în care aceştia trebuie să prezinte un suport informaţional de calitate şi în conformitate cu noile didactici. Timpul este cel care va decide dacă această decizie va avea un impact pozitiv asupra sistemului de învăţământ românesc.

Interviu realizat de Oana PANAIT