Socialize

Facebook
Home » Actualitate » Ultima ora » Celebrarea centenarului marii uniri în aşteptarea unei strategii naţionale  şi a unei abordări coerente

Celebrarea centenarului marii uniri în aşteptarea unei strategii naţionale  şi a unei abordări coerente


Centenarul Marii Uniri se apropie. E chiar foarte aproape, socotind după importanţa şi semnificaţia evenimentului istoric petrecut la 1 Decembrie 1918, precum şi după actualitatea în 2017-2018 a imperativului de unitate naţională. Într-un moment şi într-un spaţiu de natură geopolitică, economică şi socială cum sunt cele în care ne găsim acum, celebrarea gloriei trecute şi a figurilor ei emblematice ar fi normal să se îmbine cu fundamentarea viitorului de pe o atitudine fermă de stăpânire a prezentului. Se întâmplă aşa ceva? Ne cinstim cu fruntea sus istoria? Îi învăţăm lecţiile de viaţă? O învăţăm ca atare la şcoală? Ne găsim pe un drum pe care s-o perpetuăm noi înşine şi cei care vor veni după noi? Posibile răspunsuri este îndreptăţită să ofere Şcoala prin exponenţi ai ei de cea mai înaltă autoritate ştiinţifică şi educaţională – profesori şi cercetători, instituţii de învăţământ, de studiere, de păstrare şi de valorificare a patrimoniului istoric şi cultural. Un for de exprimare în acest sens îl constituie Academia Oamenilor de Ştiinţă din România (AOSR), iar o concretizare cu ecou dincolo de manifestarea în sine o reprezintă dezbaterea „Identitate şi afirmare naţională în lumea globalizării“, derulată recent la Palatul Parlamentului. Este de reamintit, din conţinutul deschiderilor ideatice oferite prin exprimările participanţilor, veritabilul semnal de alarmă tras de prof. univ. dr. Ioan Scurtu, preşedintele Secţiei de ştiinţe istorice şi arheologice a AOSR, faţă de lipsa unei abordări coerente şi faţă de întârzierea decidenţilor statului în elaborarea unei strategii pentru evidenţierea centenarului Marii Uniri prin realizări ştiinţifice de pe poziţii actuale, ca şi pentru reconsiderarea rolului istoriei, al culturii naţionale în educaţie.

Consonant, luări de poziţie ulterioare din zona educaţiei şi culturii accentuează îngrijorarea faţă de preocuparea slabă a autorităţilor pentru pregătirea centenarului Marii Uniri nu numai ca exteriorizare festivă, ci şi – mai ales – ca moment de referinţă în cunoaşterea astăzi a trecutului istoric şi de reaşezare a istoriei şi culturii naţionale la locul cuvenit în şcoala românească, în formarea generaţiilor care vin.

Lipsa finanţării pune în pericol sărbătorirea cu demnitate a Marii Uniri

În spiritul vocaţiei şi misiunii lor educaţionale şi culturale, profesionişti în domeniul muzeal, reuniţi într-o conferinţă naţională la Piatra Neamţ, au adresat o scrisoare deschisă prim-ministrului Sorin Mihai Grindeanu şi ministrului Culturii şi Identităţii Naţionale Ioan Vulpescu. Semnatarii sunt specialişti „din muzee, reprezentanţi ai organismului de specialitate al Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale (Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor), ai princi­palelor asociaţii profesionale din domeniu (Reţeaua Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor şi Comitetul Naţional Român al Consiliului Internaţional al Muzeelor), precum şi manageri ai 26 de muzee de importanţă naţională, regională şi judeţeană, aflate atât în subordinea ministerului, cât şi a autorităţilor locale“. Se regăsesc între semnatari profesionişti de la Muzeul Naţional de Istorie a României, muzeele naţionale Brukenthal, Peleş, Moldova, Cotroceni, de la Muzeul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, de la Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală, de la muzeele de artă Craiova, Sălaj etc. Adresându-se demnitarilor statului, ei semnalează: „Ca cetăţeni români şi oameni de cultură, suntem profund preocupaţi de pregătirea Centenarului Marii Uniri. Cu toate că, în opinia noastră, aceste pregătiri ar fi trebuit să fie demarate, în mod real, încă din anii 2012-2014, constatăm că nici până acum Departamentul aflat în subordinea Dvs. nu a început procedurile pentru lansarea proiectelor culturale de care România are nevoie, pentru a cinsti, aşa cum se cuvine, marele eveniment. Este vorba despre proiecte a căror finanţare ar fi trebuit să înceapă chiar înainte de învestirea Guvernului pe care, cu onoare, îl conduceţi. Din păcate, nici până acum nu sunt lansate liniile de finanţare, fapt care va pune muzeele ţării în imposibilitatea de a sărbători Centenarul aşa cum ne dorim, cu demnitate, prin proiecte culturale majore şi de mare impact naţional“. Într-un moment al bulversării identităţii naţionale inclusiv sub aspect administrativ, acelaşi apel atrage atenţia că „legislaţia din domeniul protejării patrimoniului cultural, precum şi din domeniul funcţionării muzeelor (între altele, ne referim la Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, Ordonanţa nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic, Legea nr. 311/2003 a muzeelor şi colecţiilor publice şi Ordonanţa de Urgenţă nr. 189/2008 privind managementul instituţiilor publice de cultură) este profund deficitară şi contradictorie, fapt care periclitează grav funcţionarea instituţiilor muzeale din România şi activitatea de protejare a patrimoniului cultural naţional“. Deopotrivă, este semnalată salarizarea extrem de confuză şi disproporţionată a personalului din instituţiile muzeale.

Apel din învăţământul superior

De la nivelul învăţământului superior, prof. univ. dr. Aurel Ardelean, preşedintele Universităţii de Vest Vasile Goldiş din Arad, vicepreşedinte al Federaţiei pentru Educaţie în Europa (FEDE), citat de publicaţia Arad online, aduce în atenţie la rândul său o situaţie care poate fi considerată ca elocventă pentru o anume atitudine a autorităţilor faţă de sărbătoarea naţională tot mai apropiată: Aradul se vede exclus dintre oraşele nominalizate la nivelul Executivului pentru organizarea de manifestări dedicate împlinirii a 100 de ani de la Marea Unire. Aceasta se petrece în condiţiile devenite referinţe istorice, reamintite în contextul semnalării academice, în care Consiliul Naţional Român Central a avut sediul la Arad şi tot acolo au fost întocmite documentele negocierilor cu Guvernul maghiar. Ca urmare, prof. univ. dr. Aurel Ardelean subliniază: „Trebuie să facem front comun, toţi arădenii, să încercăm să readucem Aradul pe harta oraşelor în care vor fi organizate evenimente în cadrul Centenarului Marii Uniri. Aradul a avut un rol foarte important în Marea Unire“.

O „autostradă“ a educaţiei şi culturii naţionale

Din perspectiva lor, autorităţile statului – atât Administraţia Prezidenţială, cât şi Guvernul României – oferă o construcţie instituţională articulată, ca bază încurajatoare că, în cele din urmă, Unirea cea Mare din 1918 va beneficia la centenar de o sărbătorire nu doar cu acoperire festivă, ci şi cu un conţinut educativ, cultural, ştiinţific de substanţă.

În structura Administraţiei Prezidenţiale este activ Departamentul Cultură, Culte şi Centenar, definit prin faptul că „fundamentează acţiunea politică a Preşedintelui în vederea asigurării dreptului constituţional la identitate, de acces la cultură şi de dezvoltare spirituală neîngrădită“. Evidenţiat în mod deosebit este atributul Departamentului ca structură „de specialitate a Administraţiei Prezidenţiale care se ocupă de configurarea cadrului de participare a Preşedintelui României la manifestările, acţiunile şi proiectele de aniversare a Centenarului României (1918-2018) şi sfârşitului Primului Război Mondial“.

În acelaşi timp, Executivul reiterează în Programul de guvernare dimensiunile celebrării a 100 de ani de la Marea Unire, apreciind că ele „impun o colaborare mai amplă din partea tuturor instituţiilor publice şi private tangente cu pregătirea aniversării, începând cu Guvernul şi Parlamentul şi continuând cu Casa Regală şi Academia Română, marile universităţi, administraţia locală şi asociaţiile culturale private“. Dintre demersurile pregătitoare, se impun atenţiei prin deschiderea lor către zona educaţională: „Alocarea fondurilor necesare pentru ca în anul centenarului Marii Uniri literatura română să fie promovată la nivelul valorii pe care o aduce spaţiului european“; „Restaurarea caselor memoriale ale artizanilor Marii Uniri, înfiinţarea unor noi asemenea locaşuri“; „Inaugurarea de monumente dedicate acestor personalităţi, începând cu o mare statuie ecvestră a Regelui Ferdinand“; „Lansarea unei serii de monografii şi cercetări istorice novatoare, care să restabilească adevărurile deformate în perioada comunistă“; cercetarea ştiinţifică a publicaţiilor precum Dacia literară, Sămănătorul, Tribuna, Unirea, care au susţinut idealul unităţii naţionale. Simbolic, este proiectată o „autostradă“ culturală, „care să lege, prin manifestări înrudite, capitalele Marii Uniri (Bucureşti, Alba-Iulia, Chişinău, Cernăuţi). De această autostradă vor fi legate şi alte localităţi româneşti (Timişoara, Lugoj, Blaj, Arad, Sibiu, Iaşi, Craiova, Constanţa), al căror rol istoric în pregătirea şi desfăşurarea actului de la 1 Decembrie 1918 este cunoscut“. Traseul educativ şi cultural ar urma să cuprindă „vernisarea de expoziţii istorice şi artistice, simpozioane ştiinţifice, festivaluri, concerte de muzică clasică şi populară, ateliere de creaţie artistică pentru tineri“.

Dincolo de centenarul Marii Uniri, într-o succesiune imediată cu o simbolistică deosebită, se situează preluarea de către ţara noastră a preşedinţiei Consiliului UE, în 2019. Prilejul de reafirmare a vocaţiei europene este firesc să fie întregit substanţial printr-o necesară regăsire a propriei identităţi naţionale.

F.  IONESCU