Socialize

Facebook
Home » Actualitate » Ultima ora » Cine se bâlbâie la examen nu ştie material

Cine se bâlbâie la examen nu ştie material

 Cine se bâlbâie la examen înseamnă că nu prea ştie materia, nu a învăţat, bâjbâie şi vrea să păcălească. Aşa face Ministerul Educaţiei Naţionale pe tema examenelor naţionale; asta e tema la zi, dar, în general, ministerul şi destui miniştri arată că nu ştiu despre ce e vorba în lecţie şi dau răspunsuri greşite ori nu deschid gura sau dau foaia goală, ba uneori fac şi gălăgie, că ei au rezolvat bine, că sunt nedreptăţiţi şi pe deasupra au fost şi răciţi şi n-au putut să-şi facă temele, să se concentreze.

Ministerul Educaţiei Naţionale a publicat modele de subiecte pentru evaluarea naţională şi pentru bacalaureatul aferente actualului an şcolar, au apărut reacţii, ministerul a retras subiectele, a convocat consultări, s-a consultat, a decis renunţarea la acel tip de subiecte, revenirea la tipul folosit şi până acum şi publicarea unor modele de subiecte leit celor cunoscute. Totul s-a petrecut instantaneu. În sine, aceasta arată lipsă de pricepere şi nesiguranţă, în general, şi ignoranţă în chestiunea examenelor în situaţia de faţă. Grija mare a fost să fie asigurate liniştea şi încadrarea formală în termenul de nouă luni premergătoare examenelor în care să se stabilească ce şi cum să se dea. Renunţarea la subiectele propuse iniţial devenise evidentă din momentul retragerii lor practic în clipa în care au apărut reacţiile. Convocarea consultării, consultarea, decizia de reunţare pe moment şi afirmarea necesităţii unei dezbateri au fost o mimare a democraţiei, ceva de ochii lumii. „Am solicitat consultări cu sindicatele din învățământul preuniversitar, cu Federația Națională a Asociațiilor de Părinți, cu Consiliul Național al Elevilor, cu cadrele didactice, pentru a lua cea mai bună decizie în ceea ce privește modul în care copiii noștri vor trece cu bine, în acest an școlar, evaluarea națională, respectiv examenul de bacalaureat. Am ajuns la concluzia că în timpul jocului nu se schimbă regulile. De aceea, în acest an școlar nu se aplică nicio schimbare privind formatul variantelor de subiecte“, a sintetizat scenariul tocmai consumat doamna Rovana Plumb, ministrul interimar al educației naţionale.

Că „nu se schimbă regulile în timpul jocului“ este o vorbă din aceelea socotite că dă bine să fie spuse şi lasă impresia de rigoare şi legalitate. În cazul de faţă, nu-şi avea rostul. Regulile jocului sunt reprezentate de metodologia fiecărui examen în discuţie, or, metodologia (şi a bacalaureatului, şi a evaluării naţionale) este aceeaşi de mai mulţi ani. În limitele metodologiei (conform „regulilor jocului“) se pot produce intervenţii mici de la an la an privind, de exemplu, datele probelor, ordinea lor, unele cerinţe pentru comisii, pentru candidaţi etc. Formularea unora dintre subiecte într-un fel sau altul nu ţine de „regulile jocului“ pentru că regulile şi structura examenelor se menţin. Are dreptate profesorul Valentin Popa, precedentul ministru al educaţiei naţionale, că elevii nu au de ce să fie deranjaţi de forma subiectelor. La urma urmei, emoţia, surpriza („ce ne-o da, cum ne-o da?“) fac parte din fiecare examinare în parte şi trăirea lor intră în pregătirea oricărui om care parcurge treptele formării. Faptul că organizatorii ministeriali devin de-a dreptul complexaţi de grija să nu lase ceva care să nu fi fost anunţat, simulat, cu limitele şi formatul strict indicate ţine de frica în faţa nemulţumirilor (frica omului care nu e stăpân pe ce are de făcut). De asemenea, ţine de hiperprotecţia cu care, în general, sunt crescuţi copiii de azi şi care până la urmă îi face şi mai vulnerabili.

Unde nu are dreptate domnul profesor-ministru (care-şi declară paternitatea recursului la examinarea prin grilă la examenele naţionale) este transpunerea unei reţete de succes de la un context la altul: de la admiterea la universităţile de Medicină la ieşirea din gimnaziu şi din liceu. De fapt, diferă tipurile de examen, poziţia lor, obiectivele etc.

Examinarea prin grilă la evaluarea naţională şi la bacalaureat ar întoarce sistemul nostru educaţional în urmă cu vreo douăzeci de ani. Atunci s-au mai dat aşa subiecte la examenele naţionale (imitându-se admiterea la unele facultăţi) şi s-a renunţat, fiind găsite ca irelevante. De altfel, între timp, şi universităţile care se respectă au diminuat rolul grilelor la admitere.

Ideea aplicării grilelor la examenele naţionale de anul viitor este şi consecinţa schimbărilor la nivel ministerial generatoare de incoerenţă, pentru că aplicarea respectivă a fost livrată hodornc-tronc, fără să se ţină seama că, nu cu mai mult de două luni în urmă, tot ministerul mai anunţase o schimbare: trecerea la probe transdisciplinare de examen.

Că s-ar elimina diferenţele în notare prin aplicarea grilelor este o înşelăciune în lipsa intervenţiilor necesare cu adevărat, privind notarea unitară, precum şi alcătuirea subiectelor şi corectarea lucrărilor numai de către profesori cu foarte multe cunoştinţe la disciplinele lor. Calitatea de făcător de subiecte pentru examene naţionale nu este normal să se stabilească prin autopropunere în urma unui apel public. Cu atât mai mult, într-un sistem educaţional stăpân pe sine, alcătuirea subiectelor de la examenele naţionale nu este normal să constituie temă de dezbatere publică, ci de analiză făcută de profesionişti cu şcoală în domeniile adecvate.

Florin ANTONESCU