Socialize

Facebook
Home » Interviuri » „Colegiul Național Emanuil Gojdu s-a clădit pe calitate,a crescut prin performanță și trăiește din ambele“

„Colegiul Național Emanuil Gojdu s-a clădit pe calitate,a crescut prin performanță și trăiește din ambele“

Interviu cu prof. Florin Liviu Nicoară, directorul CN Emanuil Gojdu, din Oradea

Stimate domnule director, conduceți un liceu de o vârstă cu țara. Ce înseamnă pentru dvs., pentru comunitatea orădeană împlinirea unui secol de existență a CN Emanuil Gojdu?

În primul rând, mă simt onorat să fiu directorul CN Emanuil Gojdu și, în al doilea rând, mă simt foarte onorat să fiu directorul acestui liceu în anul Centenarului liceului. Cred că pentru toți orădenii interesați de educație, CN Emanuil Gojdu reprezintă o direcție. Strict matematic, liceul nostru este mai în vârstă decât țara ca școală și mai tânăr decât țara ca Gojdu. Pentru noi este un motiv de mândrie, dar și o obligație faptul că CN Emanuil Gojdu este prima școală românească din zonă.

Colegiul Național Emanuil Gojdu este unul dintre reperele educației naționale. Care este istoria sa? Cele mai importante momente?

      Clădirea a fost ridicată în perioada 1895-1896 pentru a găzdui Arhigimnaziul Real (Școala reală superioară sau Liceul Real de Stat), înființat încă din anul 1873. În perioada 1919-1940 a funcționat ca Liceul Emanuil Gojdu. În perioada 1940-1945 a funcționat ca secție română pe lângă liceu maghiar. În 1945 s-a revinit la denumirea de Liceul Emanuil Gojdu. Din 1946 până în 1948 s-a numit Liceul Ortodox Român Emanuil Gojdu. Din 1948, denumirea s-a schimbat din nou: Liceul de Băieți Nr. 1, iar apoi în Şcoala Medie de Băieți Nr. 1 din Oradea, menţinută până în 1965, când s-a revenit la denumirea Liceul Nr. 1 din Oradea. În 1970 s-a revenit la denumirea de Liceul Emanuil Gojdu, iar din 1977, denumirea şcolii a devenit Liceul de Matematică-Fizică Emanuil Gojdu. Începând cu anul școlar 1999-2000, liceul a devenit Colegiul Național Emanuil Gojdu. Colegiul de pe malul Crișului Repede s-a mișcat valoric precum apa lângă care dăinuie.

Sunteți membri ai Alianței Colegiilor Centenare. În ce fel vă responsabilizează acest lucru?

Da, suntem onorați să facem parte din această alianță, care reunește școli cu mare greutate valorică din învățământul românesc. Acesta este un motiv în plus să ținem pasul cu tot ceea ce înseamnă învățământ de calitate.

Ce loc au ocupat de la bun început, ce loc ocupă astăzi concepte precum calitate, performanță la CN Gojdu?

Colegiul Național Emanuil Gojdu s-a clădit pe calitate, a crescut prin performanță și trăiește din ambele. O simplă dovadă este numărul mare de absolvenți care au ajuns academicieni, și anume 18. Calitatea învățământului este în ansamblu afectată de legislația instabilă și absurdă în multe cazuri. Dacă este să gândim la modul general, nu prea poți să faci treabă bună cu resursă umană impusă din alte părți. Ceea ce se întâmplă este cam cum s-ar pune antrenor nou la o echipă și să i se ceară să ia campionatul, dar cu jucători care i se impun. Dacă școlile ar avea autonomie, cred că ar crește din punct de vedere calitativ, ceea ce ar atrage după sine și performanța. Dacă ne dorim învățământ de calitate pentru copiii țării, trebuie să acceptăm că persoanele care nu fac treabă, trebuie eliminate din sistem. Din păcate, legislația de acum protejează pe față incompetența din sistem.

Activitatea culturală la Gojdu a fost întotdeauna intensă. Ce se întâmplă din acest punct de vedere astăzi?

Prin tot ceea ce a făcut și face, Colegiul Național Emanuil Gojdu înseamnă cultură. Colegiul Gojdu are revista școlară „Țara visurilor noastre“, care ființează din 1937 și este printre primele reviste școlare din țară. CN Emanuil Gojdu este implicat în fiecare an în zeci de evenimente, de la schimburi școlare până la proiecte Erasmus+. Începând din primăvara lui 2018, CN Emanuil Gojdu are o bibliotecă modernă, care atrage cititorul prin epiderma sa.

Cât de dinamică, de flexibilă este oferta școlară, astăzi, într-o lume în care totul se schimbă rapid, se up-gradează aproape de la o zi la alta?

Colegiul Național E. Gojdu are o doză de conservatorism, în ceea ce privește axarea pe disciplinele din jurul matematicii. Îmi cer scuze dacă sunt părtinitor cu matematica, dar eu văd în matematică un nucleu, iar informatica, chimia, fizica și biologia ca electronii care gravitează în jurul său. Mai nou sau mai vechi, cred că și alte discipline „doresc“ sau „trebuie“ să devină electroni ai acestui atom. Cu toate acestea, deschiderea colegiului pentru nou a existat, propunând clase de bilingv sau intensiv engleză și pe real și pe umanist, iar mai nou clase de științe sociale. Este foarte greu să te ții pe picioare când cineva îți dă periodic lovituri peste genunchi. Cred că centralizarea excesivă a învățământului, pe care ministerul o impune prin multe ordine de ministru absurde, lovește și în Gojdu, la fel ca în celelalte școli unde se dorește să se facă treabă. Ne-ar ajuta pe toți și în primul rând elevii – deci societatea – dacă școlile ar avea autonomie.

Câteva cuvinte și despre cele mai importante proiecte în care sunteți implicați, dumneavoastră, elevii, cadrele didactice, comunitatea educațională de la CN E. Gojdu.

Cel mai important proiect în care suntem implicați acum este, fără doar și poate, organizarea Centenarului. Fiecare dintre noi ne dăm cu părerea. Personal, simt că este un lucru simplu, dar așa de dificil că nu știm de unde să începem. Ne vom descurca.

Domnule director, la finalul interviului nostru, ați putea să ne dați un slogan al Colegiului Național Emanuil Gojdu, acum, la primii 100 de ani de existență?

Frumos spus: „…la primii 100 de ani de existență“. Cel mai elegant slogan ar fi însuși numele liceului, deoarece personalitatea Emanuil Gojdu a fost un vârf al domeniului în care a activat.

Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU