Socialize

Facebook
Home » Didactica » Ex cathedra » Competiție și/sau cooperare în activitățile de învățare

Competiție și/sau cooperare în activitățile de învățare

,,Competiție sau cooperare? Care dintre cele două concepte reprezintă cheia succesului în cadrul activităților de învățare?” Iată întrebările la care voi încerca să răspund în cadrul acestui eseu. Astfel, o să vorbesc despre fiecare concept în parte, despre modul în care cooperarea și competiția duc la un eventual succes sau insucces școlar, cât și despre posibilitatea de a îmbina cele două concepte în așa fel încât rezultatul obținut să vizeze succesul școlar.

Putem afirma fără teama de a greși că prin competiție înțelegem motivația de a fi mai bun, o stimulare a individului de a-și depăși propriile limite, o modalitate de a promova cele mai înalte aspirații și de a te afirma în mod individual, de a te face remarcat din rândul celorlalți. Însă, după părerea mea, o strategie care se aplică, în permanență, în mod individual nu are prea multe șanse de reușită în cadrul unui colectiv. Drept urmare, competiția nu se poate realiza decât între elevii cu un nivel apropiat de pregătire, ecluzându-i pe cei care nu au dovedit competențe deosebite. Competiția reprezintă, practic, un mod de autodepășire de sine, și nu o metodă de cooperare la nivelul clasei.

În cadrul relațiilor competitive se vor remarca întotdeauna elevii buni, cu performanțe ridicate, ceilalți fiind lăsați în urmă. În unele cazuri, consecințele acestui fapt pot afecta anumiți copii pe termen lung (există copii mai puțin dotați, care se vor considera mult inferiori și care cu timpul își vor pierde din ce în ce mai mult încrederea în forțele proprii). Profesorii care sunt preocupați doar de stimularea relațiilor competitive la nivelul clasei de cele mai multe ori ajung să neglijeze copiii care necesită un ajutor suplimentar. Pe scurt, competiția vizează succesul școlar individual, în plan colectiv putând genera, în mod indirect, chiar și eșecuri.

Cooperarea însă desemnează interacțiune, bună înțelegere și armonie la nivelul unui colectiv, posibilitatea de a comunica cu ceilalți, de a dobândi stimă de sine și încredere în forțele proprii. În cadrul cooperării, profesorul joacă un rol de mediator, de consultant, încurajând fiecare membru al grupului să-și ducă responsabilitățile la bun sfârșit. În cadrul colectivului, elevii interacționează unii cu ceilalți, ajungând să dobândească o receptivitate mai mare în acumularea cunoștințelor.

Totuși trebuie să menționăm faptul că succesul în învățare este determinat de munca în echipă, aceasta însemnând atât cooperare, cât și competiție, fiind practic o îmbinare armonioasă a celor două concepte.

Munca în echipă este cea care stimulează învățarea prin cooperare, producând totodată competiția între echipele aflate la același nivel. Cu toate că într-o echipă este favorizată interacțiunea și comunicarea tuturor membrilor, se pune bază și pe aportul individual al fiecăruia, fiecare membru dorind să-și ducă la bun sfârșit sarcina care i-a fost dată.

Pentru a trage o concluzie, putem spune că învățarea eficientă și productivă este dată de munca în echipă, de colaborare, de interacțiune, de ajutor reciproc, de comunicare. Totuși clasa ca întreg coerent și bine organizat reprezintă rezultatul unei îmbinări între cooperare și metodele competitive, între munca în echipă și cea individuală.

 

Prof. drd. Raluca COVACI, Școala Gimnazială Anghel Saligny, Banloc