Socialize

Facebook
Home » Institutii » Inspectorate scolare » „Componenţa etnică ne face să fim atenţi la toate deciziile luate, să ne asigurăm că le oferim tuturor elevilor şanse egale la educaţie“

„Componenţa etnică ne face să fim atenţi la toate deciziile luate, să ne asigurăm că le oferim tuturor elevilor şanse egale la educaţie“

Interviu cu prof. Kiss Imre, inspectorul general al ISJ Covasna


Pentru educaţie, domnule inspector şcolar general Kiss Imre, anul 2018 nu a debutat sub auspicii faste. Ce se întâmplă în această perioadă la nivelul judeţului Covasna?

Anul 2018 a venit cu provocările lui, desigur. Prioritatea este aceea de a gestiona lucrurile în aşa fel încât cât mai multe şcoli să se încadreze în bugetul generat şi limitat de costul standard per elev. Este o problemă de nivel naţional, nu este un specific al judeţului Covasna. Dar, în judeţul nostru, soluţionarea acestei probleme este mai dificilă, dată fiind o serie de caracteristici proprii acestui judeţ, care îl diferenţiază de orice alt judeţ din ţară. Este vorba de existenţa unei populaţii mixte cu o pondere deloc avantajoasă din punctul de vedere al calculelor bugetare: 70% cu 30% (maghiari, respectiv români) şi cu o distribuţie deloc compactă, existenţa multor unităţi administrative mici şi unele situate la distanţe mari, structuri aflate la distanţă mare de şcoală cu personalitate juridică, ceea ce face imposibil transportul elevilor, funcţionarea multor clase în regim simultan şi/sau subefectiv. Acestea sunt caracteristicile cele mai importante ale judeţului. Noi avem obligaţia de a asigura şanse egale la educaţie tuturor elevilor. Este o provocare la care sperăm să reuşim să răspundem.

Şcoala a păşit în 2018 cu un nou Regulament de Organizare şi Funcţionare. Cum au fost primite la nivel judeţean noile reglementări?

Noul Regulament de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar conţine unele modificări benefice. Dintre acestea aş aminti: introducerea obligaţiei ca la nivelul şcolilor să se elaboreze o procedură de utilizare a auxiliarelor didactice, prevederea referitoare la faptul că rezultatul evaluării, exprimat prin calificativ, notă, punctaj etc. nu poate fi folosit ca mijloc de coerciţie, acesta reflectând strict rezultatele învăţării, conform prevederilor legale sau interzicerea, la nivelul şcolilor, a acelor măsuri  care pot limita accesul la educaţie al elevilor, cum ar fi, de exemplu, efectuarea de către aceştia a serviciului pe şcoală, interzicerea participării la cursuri sau sancţionarea elevilor care nu poartă uniforma unităţii de învăţământ sau altele asemenea. Multe articole conţin modificări care clarifică anumite aspecte sau introduc învăţământul profesional dual. Nemulţumiri există, desigur, dar acestea nu au fost mult discutate. O problemă ar fi legată de momentul apariţiei acestui ordin. Odată intrat în vigoare, şcolile sunt puse în situaţia de a face unele schimbări pentru a respecta noile prevederi. Consider că un document care reglementează funcţionarea şcolilor ar trebui publicat înaintea începerii unui an şcolar.

Anul acesta se află în plină dezbatere la nivel naţional noile planuri-cadru pentru învăţământul liceal. Cadrele didactice covăsnene cum privesc aceste planuri-cadru? Există nemulţumiri?

Noile planuri-cadru pentru învăţământul liceal sunt aşteptate, în contextul în care se doreşte o aliniere a învăţământului la schimbările declanşate deja de modificările survenite la ciclul primar, respectiv gimnazial. Ceea ce se doreşte de la acestea este formarea competenţelor specifice fiecărei specializări, adică elevul, după parcurgerea celor patru ani de liceu, să deţină acele informaţii, acele abilităţi specifice profilului ales, fie că este la matematică-informatică, fie la ştiinţe sociale sau filologie, pentru a face faţă provocărilor unei societăţi dinamice. Desigur, este important ca la finalizarea învăţământului obligatoriu (clasele a IX-a şi a X-a), elevii să deţină la nivel funcţional cele opt competenţe-cheie. Ciclul superior al liceului este cel care ar trebui să le ofere elevilor posibilitatea de a aprofunda disciplinele specifice profilului, practic de a extinde învăţarea în domeniile de specializare. Acest lucru se poate realiza prin alocarea unui număr suficient de ore  la disciplinele specifice profilului, dar mai ales prin găsirea acelor modalităţi de a pune elevul în situaţia de a aplica cele învăţate.

Nu trebuie să pierdem din vedere numărul de ore pe care îl petrec elevii la şcoală. De exemplu, în judeţul Covasna, elevii de etnie maghiară, aflaţi într-un număr mare, studiază şi limba maghiară maternă, care are alocat un număr de ore egal cu cel de la Limba şi literatura română. Prin urmare, s-ar putea ajunge la un număr de aproximativ 35 de ore petrecute în şcoală.

Care este situaţia învăţământului dual din judeţul Covasna? Există interes pentru această formă de învăţământ? Cât de necesar este acesta pentru judeţul Covasna?

Implementarea formei de învăţământ dual profesional în judeţul Covasna a avut loc începând cu anul şcolar 2017-2018, prin solicitarea de către operatorii economici din judeţ a două clase, după cum urmează: 1 clasă cu calificarea de Confecţioner produse textile (25 de elevi); 0,5 clasă cu calificarea de Preparator produse din carne şi peşte (14 elevi); 0,5 clasă cu calificarea de Tâmplar universal (14 elevi).

Ca urmare a realizării cu succes a Planului de şcolarizare pentru învăţământul profesional DUAL propus pentru anul şcolar 2017-2018, Inspectoratul Şcolar Judeţean Covasna, împreună cu sprijinul Camerei de Comerţ şi Industrie, ASIMCOV, Clustere şi cu aportul instituţiilor reprezentate în Comitetele Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social, şi-a intensificat acţiunile de popularizare în rândul operatorilor economici privind oportunităţile de solicitare de şcolarizare în învăţământul dual şi în învăţământul profesional, pentru anul şcolar 2018-2019.

În consecinţă, numărul solicitărilor pentru această formă de învăţământ s-au dublat! Adică, pentru anul şcolar 2018-2019 a fost solicitat un număr de 4,5 clase de învăţământ profesional DUAL, după cum urmează: 1 clasă cu calificarea de Confecţioner produse textile (25 de elevi); 0,5 clasă cu calificarea de Preparator produse din carne şi peşte (15 elevi); 0,5 clasă cu calificarea de Tâmplar universal (15 elevi); 0,5 clasă cu calificarea de Instalaţii tehnico sanitare şi de gaze (15 elevi); 0,5 clasă cu calificarea de Ospătar (chelner), vânzător în unităţi de alimentaţie (15 elevi); 0,5 clasă cu calificarea de Bucătar (15 elevi).

În privinţa interesului pentru această formă de învăţământ, putem afirma că, faţă de celelalte judeţe din regiunea Centru din care facem parte, numărul investitorilor şi al operatorilor economici este sub nivelul celorlalte judeţe. Dacă la nivelul ţării, companiile multinaţionale îşi deschid tot mai multe centre regionale în marile oraşe din România absorbante de forţă de muncă, din păcate, în judeţul Covasna, acest trend nu se manifestă încă. Astfel, singurii solicitanţi ai forţei de muncă pe piaţa muncii sunt reprezentanţii întreprinderilor mici şi mijlocii, care, de asemenea, se confruntă cu o acută lipsă de forţă de muncă calificată.

Sunt zone în ţară în care numărul populaţiei şcolare scade alarmant de la un an la altul. La nivelul judeţului Covasna aveţi o asemenea problemă?

Depopularea este un fenomen care este prezent peste tot, fiind generat, în principal, de migraţie. Migraţia forţei de muncă stabileşte existenţa în viitor a unei localităţi, fie ea o localitate mică sau mare. Acest fenomen a dus la îmbătrânirea satelor mai mici şi, implicit, pune sub semnul  întrebării viitorul şcolilor din aceste localităţi.

Da, desigur, avem în judeţ zone depopulate. Există peste 30 de localităţi în care grădiniţa înseamnă o grupă combinată formată din câţiva copii, iar şcoala primară înseamnă o clasă simultană. Autorităţile locale sunt fidele comunităţii, care, la rândul ei, nici nu vrea să audă ca şcoala să fie închisă. Aceste situaţii, care, în esenţă, sunt de înţeles, ne creează probleme mari din cauza finanţării insuficiente.

Localităţi cu un număr foarte redus de elevi/grupe/clase sunt: Dobolii de Jos, Pachia, Saciova, Icafalău, Harale, Valea Zălanului, Micloşoara, Biborţeni etc.

Dacă analizăm doar numărul  elevilor înscrişi  în anul şcolar 2008-2009, an în care au fost înscrişi 38.659 elevi, avem un motiv serios de  reflecţie, pentru că acest lucru înseamnă o scădere semni­ficativă faţă de numărul  de 33.263 de elevi înscrişi în 2017-2018. Putem trage astfel concluziile referitoare la riscurile generate de fenomenul de depopulare.

Abandonul şcolar la ce cote se află în Covasna în momentul de faţă?

Desigur vă referiţi la sfârşitul anului şcolar 2016-2017. Situaţia abandonului şcolar este măsurată după încheierea anului şcolar.

Abandonul şcolar este un fenomen îngrijorător atât la nivel naţional, cât şi la nivelul judeţului Covasna. De aici, preocuparea noastră continuă, în colaborare cu toţi factorii implicaţi, este de a  reduce acest fenomen. ISJ Covasna  este mereu preocupat de soarta elevilor, care deseori fără voinţa lor părăsesc sistemul de învăţământ cu mult înainte ca să-şi finalizeze măcar un ciclu de învăţământ. Din păcate, abandonul  este prezent atât la nivelul învăţământului primar, cât şi la cel gimnazial, liceal  şi profesional.

Conform raportului privind starea învăţământului, în 2016-2017 nu au frecventat cursurile sau nu şi-au putut finaliza situaţia şcolară 289 elevi.

Preocuparea noastră se bazează pe găsirea unor soluţii reale de colaborare  cu  autorităţile locale. Da, cu autorităţile locale, pentru că deseori nu avem  părinţi cu care să stăm de vorbă. Zonele cu cea mai mare rată de nefrecventare a cursurilor sunt  preponderent zonele rurale în care    populaţia romă este numeroasă: Ojdula, Araci (Vâlcele), Belin Vale, Valea Crişului, Herculian etc.

Ne îngrijorează şi faptul că,  după  absolvirea clasei a VIII-a,  mulţi  elevi, mai ales din  aceste localităţi, nu îşi continuă studiile. De exemplu, după o  analiză minuţioasă a reieşit că 98 dintre absolvenţii claselor a VIII-a  nu sunt înscrişi nicăieri, la nicio formă de învăţământ, chiar dacă există facilităţi financiare oferite de Guvernul României.  Din păcate, la sfârşitul semestrului I, constatăm că numărul elevilor care nu s-au prezentat la şcoală sau care au frecventat şcoala  doar  câteva zile este destul de mare.  Părinţii acestor elevi le afectează „viitorul“.  Părinţii sunt  atraşi de oportunităţile oferite pe moment, nu par interesaţi de viitor.

Care sunt, domnule inspector general, principalele probleme cu care vă confruntaţi în această primă decadă a anului 2018?

Luna ianuarie este luna  în care se fac cele mai multe calcule, cel puţin aşa se întâmplă la nivelul Inspectoratului Şcolar Judeţean Covasna.

După stabilirea reţelei şcolare, după  lungi  dezbateri şi  nego­cieri, se finalizează planul de şcolarizare pentru anul  2018-2019.  Consider că acesta este  mai greu  de realizat la nivelul judeţului Covasna  decât  într-un alt judeţ, în care predarea se face doar în limba română.

Componenţa etnică ne face să fim atenţi la toate deciziile luate, să ne asigurăm că le oferim tuturor elevilor şanse egale la educaţie în limba maternă. Asigurarea şanselor egale are, desigur, şi un cost mai mare, drept care  judeţul Covasna nu se încadrează sau se încadrează foarte greu în costul standard calculat, aşa cum am arătat mai devreme. Calcule se fac şi pentru bugetul  instituţiilor pentru încadrarea în costul standard.

Mobilitatea personalului didactic ia startul încă din luna ianuarie, lunile februarie şi martie fiind deja încărcate cu activităţi stabilite în calendarul mobilităţilor.

Să nu uităm de organizarea olimpiadelor locale şi  judeţene şi nici de simulările naţionale ale examenelor de final de ciclu.

Multitudinea şi diversitatea activităţilor la începutul anului ne fac să şi uităm că am avut parte de sărbători, de câteva zile de concediu şi de o vacanţă de iarnă fără zăpadă, neobişnuit pentru elevii covăsneni.

În încheiere, ce ţinte urmăriţi să atingeţi până la finele anului 2018?

Proiectele pentru viitorul apropiat sunt multe şi vizează exclusiv asigurarea tuturor condiţiilor pentru formarea, educarea tinerei generaţii.

Câteva dintre obiectivele noastre ar fi: derularea unor programe adecvate pentru grupurile vulnerabile, susţinerea performanţelor şcolare materializate în rezultate foarte bune atât la olimpiade şi concursuri şcolare, cât şi la examenele naţionale, promovarea unui învăţământ echitabil pentru minorităţile naţionale, reducerea absenteismului şi a abandonului şcolar, asigurarea egalităţii de şanse pentru toţi elevii, acordarea unei atenţii sporite laturii educative în vederea formării comportamentului adecvat al elevilor şi a eliminării violenţei din mediul şcolar şi, nu în ultimul rând, promovarea unui management educaţional performant. Ne propunem ţinte ambiţioase, dar trebuie să avem în vedere, în orice moment, faptul că responsabilitatea principală a şcolii este aceea de a forma tânăra generaţie, adică viitorul acestei ţări. Investiţia în educaţie ne va determina locul în Europa.

Interviu realizat de Oana PANAIT