Socialize

Facebook
Home » Actualitatea » Evenimente » Congresul Educaţiei

Congresul Educaţiei

Cum va arăta educația românească de mâine?

Congresul Educației a reunit, la Palatul Național al Copiilor din București, exclusiv profesioniști ai școlii sau ai unor domenii cu influență directă asupra acesteia. Evenimentul a fost astfel gândit, încât să aibă un conținut cu preponderență tehnic, după cum l-a caracterizat ministrul Educației Naționale, Remus Pricopie, subliniind nevoia de acțiune aplicată și de consultare largă a celor angajați. Aprecierea a fost enunțată la sfârșitul unor lucrări dense, cuprinzătoare, bine articulate organizatoric și promițător deschizătoare de perspective. A fost al doilea eveniment de acest fel din istoria noastră recentă, precedentul desfășurându-se în 1995. Expresie a continuității demersurilor de substanță și de valorizare a contribuțiilor manageriale și academice, congresul actual a beneficiat de prezența și de expertiza ministrului inițiator al primului congres al Educației, Liviu Maior. Repere pentru abordări decisive de conținut au prezentat acad. Ionel Haiduc, președintele Academiei Române, ministrul și senatorul Ecaterina Andronescu, deputatul Angel Tîlvăr, Reijo Aholainen, de la Ministerul Educației și Culturii din Finlanda.
Dialog extins, transversal
Racordarea Educației la societatea de azi și la cea de mâine, adică relația școlii cu mediul eco­no­mic și social, a ocupat un loc central în cursul prezentărilor și dezbaterilor: „Educația se face pentru viitor. Să vedem cum va arăta România de mâine și să dăm soluții. Pentru asta, înainte de a decide, important este să interacționăm cu sistemul”, a spus ministrul Remus Pricopie, evidențiind „rolul unui dialog extins, transversal”. Ministrul a insistat asupra îndeplinirii datoriei la clasă, adăugând că sarcina cadrelor didactice nu se limitează la spațiul școlar. El a atras atenția asupra existenței a 100.000 de copii cu vârste între 6 și 16 ani care nu se află în școală. De asemenea, ministrul a cerut o analiză a rezultatelor la evaluarea din clasa a VIII-a, a notelor de admitere în liceu și a celor de la bacalaureat, subliniind că analiza nu trebuie să se oprească la cifre: „Trebuie să analizăm cauza pentru care un număr important de copii dintre cei care au terminat clasa a XII-a nu s-au înscris la baca­laureat”. Totodată, ministrul Educației a anunțat alocarea de către Guvern a 15.000 de euro pentru 50 de burse pentru absolvenți de liceu care vor să facă cercetare în țară. Pentru învățământul profe­sional, ministrul a afirmat posibilitatea cuprinderii a 19.000 de elevi în anul școlar 2013-2014, de la 12.000 în prezent. Refe­ritor la bugetul Educației, Remus Pricopie a susținut necesitatea unei creșteri evidente, însă nu doar din resurse de stat. În ansamblu, ministrul a reiterat cerința elaborării unor strategii care să traseze coordo­natele siste­mului educațional până în 2020.
Politici sustenabile pentru Educație și Cercetare
Ministrul delegat pentru Învățământ Superior, Cercetare Științifică și Dezvoltare Tehno­logică, Mihnea Costoiu, a reafirmat că „trebuie să adaptăm oferta cerinței pe piața muncii, iar ministerul, gradual, începând din acest an, va finanța în mod prioritar acele universități care vor reuși să fie competitive pe piață. (…) S-au realocat locurile între universitățile care aduc performanță și e și un semnal pe care îl dau către universități, de a organiza competiții de admitere serioase”. Mihnea Costoiu a subliniat ferm că educația și cercetarea au nevoie de stabilitate și de politici sustenabile, cu aplicativitate pe termen lung și mediu: „Singura noastră șansă în orizontul 2014-2020 este internaționalizarea cercetării și învățământului superior”.
Oportunitatea fondurilor europene
O temă care a revenit frecvent, pe toată durata congresului, a reprezentat-o accesul la finanțări europene. S-a evidențiat că, numai în ultimele luni, s-a rambursat circa 45% din întreaga sumă. În condițiile unei cereri mari și a unor dis­ponibilități bugetar-comu­nitare limitate, ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a invocat nevoia de eficiență, printr-un mecanism care să ducă la valorificarea maximă și rapidă a banilor. Astfel, el a anunțat, între alte măsuri preconizate, restructurarea apara­tului birocratic, renunțarea la sistemul de achiziții publice pentru beneficiari privați, crearea unei plat­forme comune pentru domeniul fondurilor europene, susținerea din aceleași resurse a unor reglări salariale la nivelul învățământului preuni­versitar.
Ministrul Remus Pricopie a semnalat, referitor la Educație și Cercetare: „Suntem unul dintre puținele sectoare cu posibilitatea de a accesa bani pe mai multe axe. Nu sunt mulți care să poată să ia bani și din Resurse Umane, și din Regio, în special din zona de infrastructură”. La nivelul Executivului, s-a discutat despre deschiderea unei linii pentru infrastructură școlară. Precizări referitoare la perspectiva accesării și utilizării fondurilor europene au formulat și Philippe Hat, șeful Unității F/5 România, Bulgaria, Malta, din Direcția Generală Ocupare, Afaceri Sociale și Incluziune a Comisiei Europene, secretarul de stat Gigel Paraschiv, din Ministerul Educației Naționale, Magdalena Balica, de la Institutul de Științe ale Educației.
Interacțiune și diversitate
Lucrările în plen (cu o doză minimă din forma­lismul unor asemenea momente și, în contrapondere, cu o interactivitate elegantă) și-au avut nuanțarea în secțiuni dedicate unei diversități de teme: Educația – instrument-cheie pentru prevenirea excluziunii sociale; Învățământ în limbile minorităților naționale; Dezvoltare profe­sio­nală și evoluție în cariera didactică; Îmbunătățirea calității educației și formării profesionale prin rețele parteneriale; Rolul parteneriatului școală-întreprindere în îmbunătățirea formării profe­sionale inițiale; Învățământul superior românesc în context european; Curriculumul pentru clasa pregătitoare: de la proiect la implementare; Parteneriate școlare europene. Exemple de succes – eTwinning; Bune practici în îmbunătățirea calității educației și formării profesionale la nivelul unităților școlare; Bune practici în dezvoltarea parteneriatului dintre școală și mediul economic; Internaționalizarea învățământului superior românesc; Baze de date în învățământul superior; Educația nonformală; Învățarea pe tot parcursul vieții; Succesul în școală și dincolo de porțile ei; Promo­varea inovației în formarea profesională inițială; Conectivitatea între învățământul liceal și superior agricol/tehnic și prioritățile economice ale României; Conectivitatea între învățământul liceal și superior medical/pedagogic și prioritățile econo­mice ale României; Evaluarea în educație; Bacalaureat – Un examen pentru secolul XXI; Promovarea inovației în formarea profesională inițială; Angaja­mentele și rolul României în Procesul Bologna – oportunități și direcții viitoare; Dreptul la educație, Constituția și educația; Educație artistică și creativitate. O succesiune de reuniuni plenare a întregit sfera dezbaterilor: Calitate, finanțare și Cadrul Calificărilor; Fonduri structurale dedicate educației și formării profe­sionale – Programare pentru perioada 2014-2020: Îmbunătățirea capita­lului uman – Investiții în educație, competențe și învățare pe tot parcursul vieții.
La nivelul secțiunii privind corelarea ofertei educaționale a învățământului tehnic și profesional cu piața muncii, s-a detașat prezentarea colaborării dintre licee ale județului Sălaj și compania Silcotub din Zalău. Pe această bază, angajatorul are posibilitatea să formuleze sugestii curriculare, care să ducă la formarea unor competențe adecvate.
Problema calității pregătirii profesionale, în condițiile cerințelor de formare continuă, a fost abordată din perspectiva Autorității Naționale pentru Calificări. S-a reafirmat că problema numă­rul unu, pentru foarte numeroșii furnizori de formare profesională, o constituie calitatea. O lege nouă, în acest sens, a fost evidențiată ca necesitate.
Evaluarea în educație a adus în discuție, la loc central, dezvoltarea interfețelor dintre ciclurile școlare, surse de reflecție în acest sens oferind prof. univ. dr. Ioan Neacșu, de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității din București. Moderată de conf. univ. dr. Vasile Molan, dezbaterea a atras o participare numeroasă, interesată și mai ales foarte activă.
Tema cu adresabilitate largă a bacalaureatului a oferit contextul unei abordări din perspectiva pregătirii absolvenților pentru cetățenie europeană. În același spirit, a fost supusă atenției cercetarea privind implementarea de către țara noastră a angajamentelor față de concretizarea sistemului Bologna. Participarea la programe europene, cu precădere Erasmus, a fost detaliată de Monica Calotă, cu sublinierea că „educația va reprezenta un pilon-cheie în Strategia Europa 2020”.
Educația nonformală a adus în atenția participanților bune practici, în spiritul îmbinării dintre actualitatea educațională și tradiție. Ion Alexandru Renga a oferit o panoramă a ofertei educative asigurate de Palatul Național al Copiilor. Președintele organizației FICE România, Toma Mareș, a prezentat câteva preocupări în acest sens, dictate de realitatea economico-socială.
Educația, ca instrument-cheie pentru prevenirea excluziunii sociale, a beneficiat de o expunere la înalt nivel, prezentată de acad. Constantin Bălăceanu-Stolnici.
Competitivitate reafirmată
Congresul Educației s-a încadrat într-un complex de evenimente, argumentând potențialul uman, creativ, științific pe care România îl deține și care poate oferi argumente solide ale angajării în lumea cunoașterii. Au fost inaugurate, pe platforma fizicii de la Măgurele, lucrările sistemului ELI – Extreme Light Infrastructure, încetățenit la nivelul percepției largi drept cel mai mare laser din lume, „un motor de creștere și de competitivitate pent ru România”, după cum l-a definit ministrul delegat Mihnea Costoiu. La rândul său, comisarul european pentru politică regională, Johannes Hahn, a apreciat că viitorul centru va crea oportunități de muncă în întreaga regiune, pentru Comisia Europeană fiind un proiect important, care va schimba orientarea „exportului de inteligență”, în sensul că mulți cercetători vor prefera să lucreze la Măgurele decât în alte țări, și va reduce decalajele de dezvoltare.
Concomitent, s-au desfășurat Festivalul Internațional al Educației (la Iași), Festivalul Internațional de Teatru (la Sibiu), reuniunea lectorilor de limba română din mai multe țări (la Bruxelles).
Exprimări artistice de nivel apreciat cum se cuvine au oferit elevi, studenți, profesori, absolvenți ai Academiei Naționale de Muzică din București, ai colegiilor de muzică Dinu Lipatti și George Enescu, ai Academiei Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale. S-a reconfirmat, la nivel reprezentativ, că școala și știința din România au resurse umane îndreptățite să revendice poziții de top mondial în domeniile specifice de expresie.

F. IONESCU