Socialize

Facebook
Home » Actualitatea » Evenimente » Consfătuirile naționale cu inspectorii de limba și literatura română

Consfătuirile naționale cu inspectorii de limba și literatura română

Consfatuirile nationale Competența de comunicare în limba română reprezintă pentru elevii noștri calea fundamentală spre cunoașterea autentică, bine fundamentată, care este condiția esențială pentru succesul social din viața de adult. În școală, prin toate componentele care construiesc ansamblul curriculumului, activitățile didactice se centrează, de regulă, pe asigurarea competențelor specifice fiecărei discipline, lăsând formarea competenței de comunicare, în mare parte, doar pe seama profesorului de limba română. Acesta, prin specificul disciplinei, formează la elevi și o altă competență-cheie extrem de importantă pentru universul cognitiv al elevului și al viitorului adult, competența culturală, prin componenta „literatură”, din curriculum. Rolul profesorului de limba și literatura română este, prin urmare, unanim recunoscut în procesul dezvoltării dirijate a elevului prin educația din mediul școlar și are o complexitate care îl obligă pe acesta la o activitate consistentă și responsabilă, inserată substanțial în contextul formării competenței fundamentale, aceea de a învăța să înveți.

Consfătuirile din acest an cu inspectorii de limba și literatura română, desfășurate la Constanța, în perioada 2-4 septembrie 2013, au avut ca reper reconfigurarea rolului profesorului de română în raport cu cele două competențe-cheie care normează existența socioculturală a elevului în viața de adult: competența de comunicare și competența culturală. Tematica dezbaterilor a fost structurată de o manieră deschisă și moderată de doamnele conf. univ. dr. Mina-Maria Rusu și lector univ. dr. Anca-Denisa Petrache, cele două inspectoare generale din Ministerul Educației Naționale, care coordonează, la nivel național și internațional, destinele disciplinei limba și literatura română.

Au fost două zile pline pentru cei 55 de inspectori de specialitate din țară care au reprezentat cele 41 de județe și municipiul București. Activitățile s-au desfășurat atât în plen, cât și pe secțiuni și au pus în discuție politicile publice și realitatea din școli privind educația în general și formarea competențelor de comunicare și culturală prin conectarea permanentă la politicile lingvistice și culturale europene. De altfel, avantajul acestor discuții a fost că cele două moderatoare din MEN sunt și experți ai Comisiei Europene pe probleme de educație și multilingvism, având și experiența relației directe cu mediul decizional european privind politicile lingvistice. Este un caz fericit, care girează competența celor două inspectoare generale desemnate să coordoneze destinele unei disciplinei fundamentale din curriculum, cu siguranță cea mai relevantă pentru calitatea educației – limba și literatura română.

La deschiderea lucrărilor, domnul inspector școlar general, prof. dr. Răducu Popescu, a adresat din partea inspectoratului-gazdă urări de bun venit la malul mării și de rezultate bogate în urma acestei întâlniri anuale extrem de importante pentru o coerentă derulare a procesului de învățământ în toate școlile din România. Au rămas la „continuitate”, din partea gazdelor, cele două inspectoare de limba și literatura română de la ISJ Constanța, Cristina-Maria Ivan și Daniela Martinaș, împreună cu profesori de specialitate din județ. Admirabil a fost și gestul unor foști inspectori de specialitate (Camelia Ciurăscu, Anamaria Panțu, Corina Cușa și Alina Lungu), care le-au sprijinit pe actualele inspectoare în organizarea consfătuirilor naționale și s-au întâlnit totodată cu foștii colegi din țară.

Prezentările în plen au vizat domeniile fundamentale pentru activitatea de inspector: evaluarea instituțională și inspecția școlară, examenele naționale, activitatea de performanță, resursa umană, con­silierea profesorilor. Structura prezentărilor a fost una extrem de bine aleasă, vizând o sinteză prezentată de cele două inspectoare generale din MEN, cu inserții realizate de către inspectori de specialitate din țară implicați direct în problematica pusă în dezbatere, care au particularizat elementele generale.

Prima problemă analizată a vizat calitatea procesului, evaluată prin inspecția școlară. La nivelul MEN, în anul școlar care a fost ana­lizat, s-au realizat două tipuri de inspecții: inspecția generală și inspecțiile de specialitate. Aceste activități au respectat Regulamentul de inspecție a unităților de învățământ preuniversitar, document normativ aprobat prin ordin de ministru și care vine, după o lungă perioadă de timp de aplicare a vechilor normative, să reglementeze activitatea de inspecție școlară, armonizând-o cu noua Lege a Educației Naționale din 2011.

Inspecția unităților de învățământ preuniversitar reprezintă evaluarea oficială de către instituțiile abilitate prin lege (minister sau inspectorate școlare) a realizării scopurilor și obiectivelor proprii diferitelor categorii de unități de învățământ, așa cum sunt acestea definite prin legislația în vigoare. Documentul prezintă cele trei tipuri fundamentale de inspecție a unităților de învățământ preuniversitar: inspecția de evaluare instituțională a unităților de învățământ, inspecția tematică și inspecția de specialitate.

În anul școlar 2012-2013, MEN a realizat o inspecție de evaluare instituțională în județul Prahova și foarte multe inspecții de specialitate în multe dintre județele țării, la toate disciplinele. La disciplina limba și literatura română, inspecțiile au vizat ambele niveluri: gimnazial și liceal, și unități școlare atât din mediul rural, cât și din mediul urban în județele: Iași, Suceava, Bistrița-Năsăud, Ialomița, Constanța, Prahova și în municipiul București. Raportul general de inspecție a prezentat punctele tari identificate, dar a detaliat și punctele slabe, identificate atât la nivel gimnazial, cât și liceal, și a propus un plan de măsuri remediale pentru anul școlar 2013-2014. Iată câteva dintre elementele negative sesizate în cadrul inspecției de specialitate efectuate de MEN care au condus la scăderea nivelului calității educației: discrepanțe majore între școlile din mediul rural și urban; elevul din mediul rural este vădit defavorizat; neparcurgerea corectă a programei școlare în vigoare; lipsa de motivație a elevilor din mediul rural de a continua studiile în învățământul liceal; inexistența de șanse egale pentru toți elevii; discrepanțe majore între liceele teoretice și cele tehnologice; motivație pentru învățare scăzută în foarte multe dintre liceele teh­no­logice; comunicare deficientă între actorii educaționali; management defectuos al clasei.

Pornind de la aceste aspecte, inspectorii de specialitate din județele evaluate au prezentat raportul de inspecție în detaliu, interpretând statistici și prezentând evenimentul în derularea lui concretă.

Măsurile remediale vizează sporirea calității educației reflectată în rezultatele la examenele naționale și la competițiile școlare:

La nivel gimnazial

1. Reorganizarea colectivelor metodice din mediul rural în jurul câte unui nucleu din mediul urban.

2. Selecția metodiștilor să vizeze atât mediul rural, cât și mediul urban, păstrând proporțiile reprezentării la nivel județean.

3. Derularea a 50% din activitățile metodice în comun, prin rotație, atât în mediul rural, cât și în cel urban.

4. Repartizarea la inspecțiile speciale efectuate de metodiști, un procent de 30% din inspecții în școli aparținând celeilalte categorii.

5. Pregătirea elevilor pentru examenele naționale (evaluarea la clasa a VI-a și evaluarea națională).

6. Parcurgerea corectă și eficientă a programei școlare în vigoare.

7. Construirea de către fiecare profesor a propriului calendar de evaluare, cu respectarea unităților de învățare din programa în vigoare.

8. Aplicarea corectă a modelului comunicativ-funcțional.

La nivel de liceu

1. Promovarea sistemului de interasistențe și tutorat la nivelul consorțiilor, grupurilor de licee (structurarea unor centre de for­mare, al căror nucleu să fie liceele teoretice/liceele pedagogice și care să includă 3-4 licee tehnologice/vocaționale), localităților din mediul urban (la care să se arondeze și liceele din localitățile rurale).

2. Selecția metodiștilor să vizeze atât liceele din filiera teore­tică/vocațională, cât și din filiera tehnologică, păstrând proporțiile reprezentării la nivel județean.

3. Monitorizarea consecventă a pregătirii elevilor pentru examenul de bacalaureat.

4. Parcurgerea integrală a programei școlare în vigoare și aprofundarea temelor care se regăsesc în programa de bacalaureat.

5. Organizarea corectă și eficientă a simulărilor examenului de bacalaureat.

La nivel național, pentru sporirea calității învățării la limba și literatura română, se impune aplicarea în activitatea cu elevii a modelului comunicativ funcțional.

Studiul integrat al limbii, al comunicării și al textului literar asigură structurarea competenței de comunicare a elevilor.

Studierea conștientă a textului ficțional și nonficțional dezvoltă competența reală de comunicare în limba română și asigură cunoașterea și conștientizarea importanței normei în comunicarea eficientă.

Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea și receptarea mesajelor orale și scrise, în situații diverse de comunicare.

Realizarea de aplicații pe texte literare și nonliterare adecvate nivelului de școlaritate/profilului/specializării.

Dezvoltarea progresivă a competenței de comunicare și asigurarea unui vocabular activ bogat, funcțional, corect și expresiv.

O altă prioritate pentru construirea corectă la elevi a competenței de comunicare în limba română este dezvoltarea tuturor componentelor comunicării, prin: echilibrarea ponderii în relația exprimare orală – exprimare scrisă; producerea de mesaje proprii, orale și scrise, prin operaționalizarea elementelor de teorie învățate; `nțelegerea relației dintre mesaj și forma de exprimare (orală sau scrisă), prin conștientizarea diferențelor de stil; asigurarea înțelegerii relației corectitudine – eroare în limba literară (vezi volumul Ești cool și dacă vorbești corect); cunoașterea normei în vigoare a limbii române literare (DOOM 2) și a relației dintre forma standard a aces­teia și particularitățile stilistice în comunicarea orală și scrisă; adaptarea demersului didactic, în ansamblu, la particularitățile de vârstă ale elevilor (accesibilitate, pertinență, atractivitate, cooperare etc.).

Totodată, la nivel gimnazial, cele trei componente din programă trebuie dezvoltate echilibrat, cu accent pe aspectul operațional în procesul de însușire conștientă a elementelor de teorie. Astfel, se vor valorifica, în egală măsură, toate domeniile de conținuturi specifice la Limba și literatura română:

a) Lectura:

– Literacy – înțelegerea și producerea mesajului oral și scris (relația text – mesaj – receptor – schimbarea rolurilor);

– Corelarea domeniilor: ficțional-nonficțional;

– Comprehensiunea textului (operaționalizarea elementelor teoretice studiate);

b) Practica rațională și funcțională a limbii:

– Cunoașterea și respectarea normei limbii literare;

– Corelarea componentelor comunicării: oral – scris;

c) Elemente de construcție a comunicării:

– Operaționalizarea elementelor de teorie (înțelegere – produ­cere de text).

Un alt domeniu discutat a fost cel vizând competițiile școlare. În anul școlar care s-a încheiat, elevii români au obținut un mare succes la prima participare oficială a României la Olimpiada internațională de lingvistică de la Manchester, Marea Britanie. Cei patru elevi români au obținut medalia de bronz, situând România pe podium înaintea Canadei, Japoniei, Australiei și a altor țări mari din lume. Pentru anul școlar 2013-2014, s-a anunțat o reorganizare a olimpia­delor din sfera disciplinei și a celor interdisciplinare, măsură menită să eficientizeze selecția și pregătirea și să dea o mai mare coerență acestei activități.

Inspectorii au fost informați despre reorganizarea olimpiadelor astfel:

– Olimpiada de limbă, comunicare și literatură română pentru gimnaziu (cu două secțiuni: școli cu predare în limba română și școli cu predare în limbile minorităților naționale);

– Olimpiada de limbă și literatură română pentru liceu;

– Olimpiada Lectura ca abilitate de viață (cu etapa internațională pentru elevii din clasele a VII-a – a XII-a);

– Olimpiada națională Universul cunoașterii prin lectură pentru elevii din mediul rural (cu două secțiuni: școli cu predare în limba română și școli cu predare în limbile minorităților naționale, pentru clasele a V-a – a VIII-a);

– Olimpiada națională de lingvistică (etapa internațională numai pentru elevii din clasele a IX-a – a XII-a):

– Nivel de inițiere (pentru clasele a V-a și a VI-a – + POEZIE);

– Nivel de antrenament (pentru clasele a VII-a și a VIII-a);

– Nivel de performanță (pentru clasele a IX-a – a XII-a).

Celelalte competiții naționale finanțate de MEN vor oferi cadrul legal pentru participarea elevilor capabili de performanță din toate județele țării, dându-le satisfacția unei activități competiționale având ca efect descoperirea aptitudinilor și talentului încă din școală. În ansamblul său, activitatea de la Constanța a dat măsura seriozității și competenței înalte care caracterizează, la nivel managerial central și local, disciplina limba și literatura română.

Ina MOISESCU