Socialize

Facebook
Home » Actualitate » Ultima ora » Contrar evoluțiilor din Uniunea Europeană – Legea manualului școlar întoarce educația în era centralismului

Contrar evoluțiilor din Uniunea Europeană – Legea manualului școlar întoarce educația în era centralismului

După ce a fost adoptat de către Executiv, la finele anului trecut, iar în luna martie a anului curent a trecut de Camera Deputaților, Proiectul Legii Manualului a fost adoptat, săptămâna trecută, cu majoritate de voturi, și de către Senat, Camera decizională în acest caz. Dacă va fi promulgat de către președintele Klaus Iohannis, controversatul act normativ va legifera monopolul Editurii Didactice și Pedagogice privind publicarea manualelor școlare și eliminarea totală a tuturor a editorilor care, până acum, tipăreau aceste cărți. Practic, în forma sa actuală, proiectul – conform declarațiilor majorității cadrelor didactice și editorilor – întoarce învățământul cu 30 de ani în urmă, la centralism, la lipsă de opțiune, la o unilateralitate care, în secolul în care ne aflăm și în societatea în care pretindem că ne-am găsit un loc, nu poate să facă decât să îngrădească dreptul la educație deschisă.

Prin proaspăt adoptatul act normativ sunt  eliminate complet manualele alternative, publicate până acum de unele dintre cele mai importante edituri din țară. Singurul răspunzător de tipărirea acestora va fi Ministerul Educației Naționale, care prin intermediul Editurii Didactice și Pedagogice, transformată anul trecut, într-un mod subtil, în societate pe acțiuni de interes național, cu capital exclusiv de stat, va tipări absolut toate manualele. EDP va deține, astfel, monopolul asupra acestora, chiar dacă pentru fiecare manual, spune legea, vor exista trei variante. Oricum, acestea vor fi alese tot de către reprezentanții Ministerului Educației. Nu vor mai avea loc, așadar, licitații. Autorii vor trimite direct la minister manuscrisele, iar acesta va alege manualul cel mai potrivit cu standardele de calitate impuse.

Dar să vedem cum stau lucrurile în prezent, pentru a putea înțelege ce se va întâmpla de aici încolo. După revoluție, în anii ʼ90, piața manualelor s-a liberalizat, iar editurile private au început să publice manuale. Acestea participau la o licitație de manuale, iar cele câștigătoare erau cumpărate de către minister și ajungeau pe băncile școlarilor. Prin noile prevederi, MEN desființează, practic, piața liberă a manualelor și se întoarce înainte de reforma amintită, la editura unică și deci la manualul unic. Practic,  Editura Didactică și Pedagogică devine peste noapte un colos cu picioare de lut (se va vedea, din nefericire, pentru copiii acestei țări, cât de curând), care va trebui să publice absolut toate manualele necesare învățământului preuniversitar, la nivelul întregii țări.

Editorii de manuale școlare din ultimii ani sunt extrem de îngrijorați și revoltați. Costin Diaconescu, director la Editura CD Press, spune, pentru DG 24, că o singură editură va elimina concurenţa, va elimina calitatea, iar, de cele mai multe ori, cei care vor fi aleşi ca autori sau ca redactori vor fi aleşi pe alte criterii decât cele profesionale. „Conducerea, aşa cum este ea într-o întreprindere de stat, birocratică şi de multe ori clientelară, nu ar fi în stare să realizeze manualele pe care acum, în clasa a V-a, autorii şi editorii le pun pe băncile şcolilor, cred că ar fi un pas uriaş înapoi“. Iar  Cristian Greșanu, directorul Editurii Corint, atrage atenția, la același post de televiziune, că „o editură unică nu este benefică sistemului educaţional românesc, foarte mulţi autori vor dispărea din competiţie. Practic, editurile au investit resurse considerabile, şi-au specializat resursa umană şi au reuşit să aibă în timp cadre calificate de specialitate. Acum, lipsind această piaţă, fiind confiscată propriu-zis, aceşti oameni vor ieşi sistem şi se va pierde o resursă preţioasă“.

„Era cel mai compromiţător lucru pe care puteam să-l fac. Dacă intri în acel joc, te pierzi şi rezultatul este oricum un lucru mediocru, pentru că e realizat într-o lună. Întoarcerea la manualul unic reprezintă întoarcerea la perioada în care a existat manual unic. Nu cred că limita iresponsabilităţii poate merge atât de departe“, a spus pentru un alt post de televiziune un profesor de geografie. Unul dintre cei mai cunoscuţi autori de manuale, profesorul Octavian Mândruţ, a refuzat să trimită anul acesta o propunere de manual, deşi de pe cărţile sale de geografie au învăţat generaţiile ultimilor 20 de ani. „Ceea ce ați votat astăzi nu va asigura calitatea manualelor școlare, ci doar veți legaliza abuzurile și minciunile legate de modul în care au fost elaborate“, a atras atenția după votul de săptămâna trecută, din Senat, și senatorul Mihai Goțiu.

„Vor fi maximum trei variante la fiecare programă şcolară şi toate lucrurile se vor desfăşura prin Ministerul Educaţiei Naţionale, care este direct responsabil de calitatea manualelor din România. În condiţiile în care nu se califică cele trei manuale, se reia procedura, iar la maximum patru ani de zile obligaţia ministerului este să retipărească toate manualele“, a spus fostul ministru al educației, Liviu Pop, în aceeași zi, după votul din Senat. În opinia acestuia, proiectul menționează obligaţii foarte clare vizavi de retipărirea manualelor. Deși reprezentanții ministerului,au opinat că  prin schimbarea programei școlare, în proporție de 25% se constată greșeli „în implementarea manualelor“ şi, în consecință, este vital ca manualele să fie reînnoite pentru a nu mai exista pe băncile copiilor manuale vechi de 15-20 de ani, Ministerul Educației Naționale a început rescrierea acestora tot cu manualele noi, adică acelea care au fost tipărite în urmă cu cinci ani și nu cu cele care au împlinit deja cel puțin un deceniu de existență în ghizdanele elevilor. Ne poate explica MEN de ce se rescrie abecedarul, de pildă?

Noutățile Proiectului Legii Manualului Școlar

În mare, Legea Manualului Școlar vine cu câteva noutăți. Prevede, printre altele,  că resursele educaționale deschise sunt materiale de învățare, educaționale și de cercetare pentru învățământ care se află pe orice suport, digital sau de altă natură și pentru care nu se solicită drepturi patrimoniale de autor sau care au fost aduse la cunoștința publicului sub o licență deschisă, care permite accesul gratuit, utilizarea, realizarea de opere derivate și redistribuirea de către alții fără restricții sau cu restricții limitate“ și precizează că „Licitația deschisă nu poate acoperi reutilizarea sau realizarea de opere derivate în scopuri comerciale. Face o diferență clară între manualul școlar și un manual școlar „de bază“.  Prevede trei variante de manual școlar de bază, după evaluare. Mai spune, de asemenea, că  manuscrisele vor fi depuse de autori sau de coautori la Ministerul Educației Naționale în vederea evaluării calității. Plata autorilor se va face conform reglementărilor aprobate prin ordin de ministru al educației. De asemenea, proiectul mai spune că, în eventualitatea în care la Ministerul Educației, după evaluare, sunt selectate mai puțin de trei variante, variantele – două sau una (!) – care întrunesc condițiile de calitate devin manuale școlare de bază.

Vom vedea ce se va întâmpla în următoarea perioadă de timp. Tensiunile sunt mari. Editorii, scandalizați, acuzând ministerul de întoarcere cu trei decenii în urmă, iar alții de interse ascunse, obscure. Pe de altă parte, MEN, prin vocea fostului titular din Gen. Berthelot, Liviu Marian Pop, spune răspicat „Adio, baroni ai manualelor!“. Timpul rămas până la primul clopoțel este extrem de scurt și, din nefericire, perspectiva unui nou septembrie fără manuale pare din ce în ce mai credibilă. În plus, chiar putem fi siguri că Ministerul Educației Naționale va opta nediscreționar, pentru acele manuale care respectă standardele de calitate impuse sau ne vom trezi cu un alt paravan în spatele căruia, din nou, nu calitatea va prima și nici interesul elevului, ci interesele meschine ale unor grupuri sau indivizi.

Marcela GHEORGHIU