Socialize

Facebook
Home » Teorii si strategii » Paideia » Copilul are nevoie de tehnologie sau de jucării?

Copilul are nevoie de tehnologie sau de jucării?


Efectele erotismului TV

Mesajul erotic incită imaginația copiilor și contribuie în mod esențial la o maturizare precoce din punct de vedere sexual. Cercetările constată apariția unor grave tulburări din punct de vedere psihologic și comportamental la copiii și tinerii care s-au obișnuit cu consumul de materiale erotice.

Se formează o imagine falsă referitor la ceea ce înseamnă dragostea, la ceea ce putem aștepta de la celălalt și, mai cu seamă, la ceea ce trebuie să dăruim noi înșine.

Scade vârsta primelor relații sexuale. Se naște obișnuința de a considera relațiile sexuale ca pe un sport ce poate fi practicat cu oricine și cu orice oportunitate, și de a-l trata pe celălalt ca pe un obiect de satisfacere a plăcerilor egoiste.

Scade dorința de a întemeia o familie și de a avea copii. Pentru mulți apare sentimentul frustrării că nu pot atinge standardele de frumusețe și seducție propuse de cei de pe micul ecran sau cine știe ce performanță erotică.

Sporește violența îndreptată împotriva femeilor

Comportamentul răzvrătit și tiranic, atitudinea ironică și limbajul impertinent promovate pe micul ecran formează niște tineri egoiști și individualiști, incapabili să socializeze normal. Iar mesajul publicitar multiplică dorințele, generează stări de frustrare și, ca urmare, se constituie într-un factor de stres extrem de nociv pentru dezvoltarea personalității copiilor.

Toate poveștile cu animale pun în mintea copilului sămânța fricii și minciunii, neîncrederii, violenței.

Exemplu: Lupul a mâncat pe…

Cum poate înțelege un copil la doi-trei ani că o poveste nu este adevărată, că lupul a mințit-o pe Scufița și s-a dus pe ascuns la bunica – o minciună –, iar după ce a mâncat-o a venit pădurarul și a scos-o din burtă. Ce imagine își creează copilul în inconștient?

Toate poveștile prezintă personaje pozitive, dar și negative. În Albă-ca-Zăpada – desen animat totodată – se observă ce înfiorătoare este pădurea noaptea, iar animalele sunt ca niște monștri… dar cel mai înfiorător este aspectul mamei vitrege și trăsăturile de caracter. Mulți copii doresc să fie mama vitregă pentru că este puternică, dominatoare, deține controlul. Ce-și poate alege un copil care nu poate discerne? Alege mai ușor personajul negativ care predomină, nu pe cel pozitiv.

Seara când îi spuneam nepoatei această poveste, îmi schimbam glasul într-unul mai grav pentru a-l imita pe lup. Ce se întâmpla în sufletul ei? Îmi cerea să existe în poveste două Scufițe pentru a-i spori puterea, până am ajuns la trei Scufițe, și tot timpul mă punea să le schimb culoarea – Scufița mov, verde…

Se întreba, de asemenea, de ce trebuie să le mănânce lupul? Nu puteam să-i dăm ceva de mâncare?

La fel și în povestea Cei trei purceluși. De ce trebuie să-i mănânce lupul? Nu am putea să-i dăm acestuia ceva de mâncare?

Toate filmele și desenele animate cultivă violența, agresivitatea, injuriile prin imagini și prin cuvinte (prostănac, afurisit, idiot etc.), personajele se lovesc, se jignesc, sunt autoritare, prezintă partea dură mult mai pregnant, iar partea pozitivă mult mai timid și numai la final învinge binele. În mintea copiilor se cultivă toată ura, minciuna, falsitatea, prostia. Mai greu se poate spune că această parte negativă poate fi ștearsă doar de câteva exemple pe care le oferă eroul pozitiv. Mintea celor puțin mai sensibili va fi un permanent front de luptă, cu o permanentă suspiciune și neîncredere.

Chiar și cele mai simple desene (de exemplu, Tom și Jerry) prezintă o agresiune continuă a motanului față de șoricel și o permanentă frică a șoarecelui de a nu fi prins de pisică.

Participanții pot prezenta simple povești despre pământ, firul ierbii, flori etc. (să-l urmărim cum crește, ce face…) sau evenimente din viața lor, pentru a-i cunoaște mai bine și a prezenta viața în realitatea trăită cu responsabilitate constructivă, dăruire, plăcere, comuniune.

Viața animalelor poate fi prezentată sub aspectul de supraviețuire

Folosirea mass-mediei în sens pozitiv poate fi realizată nu prin renunțarea la toate mijloacele moderne, ci le putem folosi pentru a ne ajuta să transmitem mesaje importante copiilor, ca pe o modalitate de abordare a tuturor forțelor complexe ale societății.

Lăudați programele pozitive și instructive, ajutați copilul să evalueze pe cele care nu sunt așa, selectați emisiuni care scot în evidență valorile morale reale, detectați adevărul și greșeala în egală măsură.

Măsurați cu atenție desensibilizarea copilului prin mesaje dăunătoare, aceasta presupune supravegherea filmelor pe care vor să le vadă, precum și a emisiunilor pe care vor să le urmărească.

Nu le trebuie interzis accesul la televizor, pentru că îl vor folosi în alte ocazii.

Trebuie să le oferim diferite forme de distracție în familie, acasă distracții benefice, forme active de implicare a copilului fraților și prietenilor, nu forme pozitive, uitatul la TV, casete video sau jocuri pe calculator.

TV trebuie să devină ceva mai puțin important în casă să fie așezat într-un loc nu foarte important din casă destul de incomod de urmărit. Nu puneți niciodată televizorul în dormitor.

Și nu uitați: cel mai bun profesor este puterea exemplului.

Dacă stați în pat și vă uitați la TV, dați un exemplu prost. Copilul trebuie să vadă că vă uitați cu un scop precis și doar în anumite situații și că asta nu intră în rutina de zi cu zi.

Exemplu: Știrile se pot afla din ziare și nu de la televizor, astfel îi învățați pe copii să-l folosească la minimum și să aleagă ca alternativ cititul pentru a se pune la curent.

Se poate utiliza înțelept televizorul, fixând un termen-limită între 10 și 90 de minute pe zi.

– Hotărâți ce se potrivește copiilor și lăsați să-și aleagă zile pe care doresc să le vadă între limitele stabilite;

– Interziceți uitatul la televizor înainte de a merge la școală sau după;

– Nu-l deschideți când sunteți la masă:

– Respectați programul, nu cedați, nu faceți excepții pentru binele dumneavoastră;

– Găsiți alte forme de distracție: sport, citit, c.d., radio până când învață să se distreze singur;

– Învățați împreună, după care puteți comenta ideile, ce este important și ce nu, ce poți învăța etc.

Matrona Mirea LAZĂR