Socialize

Facebook
Home » Actualitatea » Ultima ora » De ce e înclinat testul (din) PISA

De ce e înclinat testul (din) PISA

Teste PISABugetul de stat pentru anul 2014 este cel pe care îl ştim. Capitolul destinat Educației este departe de aşteptări şi de promisiuni în acelaşi timp. Viața continuă. Printre evenimentele specifice fiecărui an şcolar, în 2014, în luna martie, este programată o pretestare PISA. În 2015 va fi administrată testarea propriu-zisă.

România participă, din septembrie 2000, la Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor (Program for International Student Assessment) inițiat de OECD (Organizația pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare).

Evaluarea acoperă trei domenii principale: matematică, lectură şi ştiințe. Rezultatele obținute permit comparații între performanțele elevilor din sisteme educaționale diferite şi constituie baze de date pentru factorii de decizie la nivel național.

Testele standardizate sunt aplicate elevilor de 15 ani în peste 60 de țări. Testarea din 2015 îşi propune să evalueze „alfabetizarea ştiințifică”. Termenul reflectă abilitatea unei persoane de a se implica în pro­­bleme şi idei referitoare la ştiințe, ca cetățean re­flexiv. Sunt vizate competențe pentru: explicarea ştiințifică a problemelor, evaluarea şi proiectarea investigației ştiințifice şi interpretarea ştiințifică a datelor şi a do­vezilor

Vorbim despre cea mai amplă evaluare internațională, care determină performanțele ele­vilor şi urmăreşte pregătirea lor pentru viața adultă. Se consideră că rezultatele reflectă cât de pregătiți sunt tinerii pentru educația permanentă şi pentru viață, în general, la sfârşitul învățământului obligatoriu.

Evaluarea constă într-un test scris, pentru rezolvarea căruia fiecare elev are la dispoziție două ore. Itemii prezentați sunt, de regulă, itemi cu alegere multiplă şi vizează cunoştințe din matematică (75%) şi 25% lectură şi ştiințe. Participanții mai sunt solicitați ca într-un interval de 20-30 de minute să completeze un chestionar în care furnizează infor­mații despre ei şi despre familiile lor. Şi directorii şcolilor selectate pentru administrarea testului sunt solicitați să răspundă unor întrebări despre activitatea pe care o coordonează şi despre statutul instituției pe care o reprezintă.

Evaluarea urmăreşte şi capacitatea elevilor de a utiliza procese cognitive pentru a rezolva situații reale, transdisciplinare, din arii curriculare ce nu pot fi încadrate cu exactitate în domeniile matematică, lectură şi ştiințe.

Instrumentele de evaluare sunt administrate de echipe din exteriorul şcolii. Abia după validarea datelor de Consorțiul de coordonare a proiectului PISA, acestea vor fi incluse în scalele internaționale şi vor permite comparații între sistemele de educație ale mai multor țări.

Toate bune şi frumoase!

Ciclurile de până acum au permis deja desprinderea unor concluzii utile. Unele foarte oficiale… altele mai puțin!

Rezultatele obținute de elevii români nu sunt deloc satisfăcătoare. S-a mai constatat că țările cu cele mai bune rezultate sunt cele care plătesc salarii mai mari dascălilor, raportat la PIB-ul pe locuitor. S-a constatat! Departe de a pune la îndoială competența organizatorilor, nu pot trece neobservate câteva aspecte cel puțin sâcâitoare.

Pozele şi desenele (nu întotdeauna inspirate) care însoțesc itemii pot produce inducție negativă. Poate fi considerată exagerată ponderea matematicii în testele propuse. Unele întrebări vizează mai mult perspicacitatea şi mai puțin compe­tențele dobândite prin studierea unei discipline. Personajele din povestiri sunt mereu: Suzana, Helga, Amy, Brad, Beth, Charles, Debbie… (nu comentăm!). De regulă, sunt prezentate relațiile matematice necesare, dar apar cuvinte greu de înțeles pentru elevi de clasa a VI-a (vezi „pedometru”). În unii itemi unitățile de măsură nu respectă simbolurile acceptate în SI (pentru secundă se foloseşte „sec.” nu s!), Cuantificarea răspunsurilor, la chestionarul ce vizează mediul social şi răspunsurile directorilor, nu este foarte transparentă. Etc.

În consecință, în afara concluziilor oficiale, mai putem constata că „verticalitatea” testului PISA nu este perfectă.

Ioan ARDELEANU