Socialize

Facebook
Home » Actualitate » Ultima ora » DE LA CRIZA LECTURII LA APOGEUL INCULTURII. CARTEA VERSUS ADICȚIA DIGITALĂ, O ANTINOMIE NEFASTĂ PENTRU CULTURA TINERILOR ȘI PENTRU VIITORUL SOCIETĂȚII ROMÂNEȘTI

DE LA CRIZA LECTURII LA APOGEUL INCULTURII. CARTEA VERSUS ADICȚIA DIGITALĂ, O ANTINOMIE NEFASTĂ PENTRU CULTURA TINERILOR ȘI PENTRU VIITORUL SOCIETĂȚII ROMÂNEȘTI

„Nu am o relație bună cu Eminescu pentru ni se bagă pe gât la școală.“ „E plictisitor, e prea siropos, e cheesy. E old-timey, e fumat.“ „De când am terminat a opta, nu prea mai am nicio relație cu Eminescu. De la un punct în colo, a devenit whatever.“ „Nu zic Eminescu nu e talentat, dar e cam outdated. Pentru vremea lui, a fost o revelație, dar cred we can move on, mai studiem și alți poeți.“ Sunt impresii culese de pe internet, absolut la întâmplare, menite ne pună pe gânduri acum, când s-au împlinit 130 de ani de la moartea celui mai mare poet român. Momentul a trecut neobservat de către generațiile tinere. Reîntoarcerea la Eminescu este însă obligatorie, pentru că, așa cum Dante este creatorul limbii literare italiene, iar Shakespeare este părintele limbii engleze, tot așa, Eminescu este făuritorul limbii noastre literare. Din păcate, la cei aproape 150 de ani de la trecerea sa în eternitate, marele poet nu mai reușește ajungă la inimile tinerelor generații. Eminescu însă nu este un caz singular. Realitatea arată că, cu puține excepții,  tinerii nu prea mai sunt atrași de lectură. Este un truism, un loc comun, pe care îl repetăm din ce în ce mai des, fie cu tristețe, fie cu îngrijorare, încercând găsim explicațiile pentru acest fenomen. Urmează proba scrisă la bacalaureat la limba și literatura română, în spațiul public vor ajunge din nou celebrele deja „perle“ ale absolvenților de liceu și din nou se va deschide discuția despre dezinteresul celor care ies de pe băncile școlii românești pentru literatură, pentru cultura scrisă și, nu în cele din urmă, despre cultura generală – din ce în ce mai anemică a tinerelor generații. 

Evident că în fața acestei realități se nasc întrebări multe. În librării intră din ce în ce mai puțini, din lipsă de cerere, multe biblioteci își închid porțile. Un sondaj de data recentă – 19 mai 2019 – arată că, în ultimul an, mai puțin de jumătate din tinerii români au citit o carte (sau dintr-o carte) în timpul liber, iar Eurostat ne plasează pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește apetitul pentru lectură. Cu toate acestea, cultura scrisă nu este în dizgrație doar la noi, la noi fenomenul fiind doar mai accentuat decât în alte țări. Marea majoritate a adolescenților și tinerilor s-a îndepărtat de carte, de lectură, iar cei care încă mai sunt atrași de coperțile unei cărți alocă foarte puține minute pe zi, ori pe săptămână, lecturării acesteia.

Lectura versus era digitală

Care sunt motivele îndepărtării tineretului de carte, de lectură și de mirosul fascinant al cernelei din paginile unei cărți? Programele de televiziune? Poate, dar astăzi, într-o mică măsură, deoarece micul ecran – așa cum eram obișnuiți să-l numim încă din vremea în care oamenii erau fascinați de marele ecran – nu se mai regăsește printre preferințele de prim ordin al generațiilor tinere și foarte tinere. Adolescenții de astăzi sunt fascinați de internet, spațiul în care pot găsi tot ceea ce își doresc, în care se pot refugia cu ușurință, în care pot căuta orice fără a-și pune prea mult mintea la contribuție. Da, internetul este astăzi marele pericol al adolescenților, pentru că îi îndepărtează de exercițiul real al actului de cultură. Era digitală i-a făcut pe cei tineri și foarte tineri să petreacă din ce în ce mai mult, pe internet, în fața calculatorului sau pe smartphone ori pe tabletă, astfel că, din 2004-2005, tinerii petrec din ce în ce mai mult timp pe calculator, iar în ultimii ani, explozia rețelelor de socializare, fascinația pe care o degajă în rândul generațiilor tinere ideea de a avea sute sau mii de prieteni pe Facebook, Instagram ș.a.m.d. i-a determinat să își petreacă din ce în ce mai multe ore în spațiul virtual, ocupându-și astfel timpul prețios pe care altă dată și în alte condiții l-ar fi alocat construirii culturii generale. Cum altfel? Evident, citind. Jocurile pe calculator sunt un al doilea obstacol în calea lecturii, specialiștii arătând că, dacă cu câțiva ani în urmă, adolescenții alocau cel mult o jumătate de oră acestei îndeletniciri, astăzi, aceștia stau uneori și câteva ore, iar în rândul copiilor jocurile pe calculator au devenit atracția principală. Astfel, studiile arată că, în momentul de față, unu din 10 copii de clasa a VIII-a petrece pe săptămână în jur de 40 de ore jucându-se pe calculator. De aici rezultă și tendința lor de izolare, faptul că nu mai sunt atrași de jocurile în echipă, atât de îndrăgite odinioară de copii.

Ecranul – unica atracție a noilor generații

Cultura generațiilor tinere, de la cele mai fragede vârste, a devenit cultura ecranului, în consecință, nu ar mai trebui să ne mire că cititul unei cărți este astăzi o îndeletnicire greoaie, obositoare și lipsită de atractivitate. Dacă înainte de explozia digitală, peste 70% din adolescenți mergeau la film și obișnuiau să-și petreacă timpul liber citind cărți specifice vârstei lor, astăzi, o foarte mică parte preferă cinematograful și lecturarea unei cărți internetului. Ecranul – fie el de televizor, laptop, talbetă sau smartphone – exercită cea mai mare atracție pentru tinerele generații.

Dacă înainte de 1989 se citea enorm, se împrumutau cărți de la unul altul, se vorbea despre lectură ore în șir, se pierdeau nopți citind, astăzi, acest hobby e pe cale de dispariție. Sub sloganul „rezistență prin cultură“ – așa înțelegeau românii „epocii de aur“ să înfrunte să totalitarismul comunist, astăzi barurile, restaurantele, cluburile (care înainte de 1989 nu existau la modul la care există astăzi), dar mai ales internetul și rețelele de socializare nu mai lasă timp pentru lectură și alte activități culturale. Vizavi de această situație, părerile sunt încă împărțite, unii spun că lectura este în declin, alții mai optimiști că încă se mai citește, dar nu așa cum se citea odinioară. De pildă, Mihai Mitrică, directorul executiv al Asociației Editorilor din România, într-un interviu acordat revistei Forbes și postat – unde altundeva decât pe net (sic!), spune: „Publicul de carte în România este tot mai puțin numeros, iar cei care rezistă încă acestei definiții sunt, la rândul lor, asediați de nivelul de informație pe care trebuie s-o proceseze zilnic, de lipsurile materiale (cultura nu este foarte sus pe lista de priorități a unei gospodării tipice), de lipsa de stimuli externi pentru a citi. Pentru fiecare dintre acestea există câte cel puțin un remediu, dar fiecare dintre ele nu este nici simplu și nici ieftin. Impresia mea este că în România se citește totuși mult (…) Asta pentru că se citesc postări de Facebook, știri (multe dintre ele non-știri), dialoguri pe messenger, titluri de pe ecran/crawl, mailuri etc.“.

Încă odată, deci, digitalizarea este principalul dușman al lecturii autentice și este un pericol cu atât mai mare cu cât, îndepărtându-ne de tipar, ne slăbește capacitatea de concentrare, rezistența la efort intelectual prelungit și ne împiedică să ne facem un bagaj solid de cunștințe de cultură generală, deoarece este, desigur, mult mai simplu să căutăm pe internet tot ceea ce dorim, inclusiv referate școlare, pe care să le luăm de-a gata și pe nemestecate, cu copy paste. Acum, poate că încă se mai citește. Adevărul este că încă mai putem vedea tineri în metrou citind câte o carte. Dar pentru cât timp asemenea tablouri vor mai face parte din realitatea cotidiană?

Revenind la Eminescu și la perceperea operei sale de către generațiile tinere, pentru că de la el și de la ziua de 15 iunie am pornit, privindu-l din perspectiva digitalizării, putem înțelege interesul din ce în ce mai scăzut pe care îl trezește nemuritoarea sa opera în rândul tinerilor de astăzi. Pe cine ar mai putea impresiona Luceafărul sau Scrisoarea I-a, Glosa ori Strigoii, când de pe internet și de pe micul ecran luăm tot ceea ce dorim, fără efort intelectual.

Marcela GHEORGHIU