Socialize

Facebook
Home » Invatamant » Gimnaziu » De la implicare în comunitate la recunoaştere internaţională

De la implicare în comunitate la recunoaştere internaţională

Şcoala Gimnazială Nr. 95 din sectorul 3 al Capitalei contrazice stereotipul conform căruia învăţământul românesc nu e în stare să primească recunoaşteri de top la nivel internaţional. Această şcoală (nu tocmai de elită şi în niciun caz centrală) este o prezenţă frecventă în contexte care presupun comparaţie cu elevi şi profesori din alte ţări, iar rezultatele atestate prin diplomele şi aprecierile pe care le primesc le certifică valoarea. O cale de acces în acest sens este învăţătura de carte şi din carte. E de spus în primul rând că Şcoala Nr. 95 se măsoară de la egal la egal cu şcoli europene prin valorificarea a ceea ce oferă studierea şi înţelegerea cărţii. Recunoaşterea, adică premierea de ultimă oră, s-a petrecut în Marea Britanie, la Festival de film MEET, organizat de Widey Court Primary School of Plymouth, în colaborare cu Asociaţia MEET Italia. Festivalul a fost asociat cu o activitate de blended learning, totul fiind încadrat în proiectul Erasmus+ „Booktrailers and Videostorytelling: How to teach and learn reading appreciation“, care reuneşte şcoli din Italia (ţara coordonatoare a proiectului), Letonia, Spania, Grecia, Marea Britanie şi România. Similar festivalului de film desfăşurat recent, a fost anterior unul în Italia şi va urma cel din Spania. Producţiile sunt esenţializări de câte trei minute bazate pe creaţii clasicizate în literatura pentru copii din ţările angrenate, realizate în aşa fel încât prin lexic, mesaj şi conţinut să le transmită celorlalţi, din alte culturi, ceva de înţeles, de reţinut.

Programul din Marea Britanie, după cum ne informează coordonatorul proiectului din partea română, prof. Mihaela-Gabriela Bazarciuc, a fost complex şi – de primă importanţă! – s-a dovedit relevant în ceea ce priveşte potenţialul învăţământului românesc, reprezentat de data aceasta de Şcoala Gimnazială Nr. 95 din Bucureşti. Fără a intra în detalii tehnice (activităţile în sine fiind în primul rând şcoală interdisciplinară şi interculturală în toată regula şi abia în al doilea rând turism), reţinem prezentarea de către gazde prin mijlocirea muzicii şi dansurilor a unor „lecţii“ pentru dezvoltarea atitudinilor civice (prietenie, toleranţă, respect etc.), lucrul elevilor în atelierele de artă ale şcolii şi în workshop-uri de desen, derularea unor activităţi de comunicare în limbile ţărilor partenere (pentru învăţarea unor cuvinte uzuale), iniţierea sumară în tradiţii locale care îmbină sport, întrecere, luptă pe echipe. De remarcat este contribuţia la formarea profesorilor a complexului de activităţi în care au fost angrenaţi: training-uri de stop motion, de tehnici de filmare, de tehnică a interviului, precum şi masă rotundă cu experţi în educaţie şi cu producători de filme pe tema introducerii TIC în activitatea didactică şi a impactului extins al proiectului asupra şcolilor şi comunităţilor.

Asupra beneficiilor extinse social şi educaţional şi asupra sustenabilităţii unui asemenea proiect dincolo de limitele lui calendaristice insistă prof. Lavinia Marcu, director al Şcolii Gimnaziale Nr. 95. Reţinem în primul rând antrenarea întregului colectiv, inclusiv personal nedidactic, în tot felul de activităţi sau măcar cu o mână de ajutor. Au fost atrase inclusiv şcoli din preajmă, a fost obţinută aprecierea părinţilor, a administraţiei publice locale. Tema largă a motivării pentru citit, pentru învăţătură în general, a permis o diversitate de concretizări acaparatoare în sens pozitiv, de la puneri în scenă şi confecţionat de costume şi păpuşi, la încercări de atragere prin transpuneri moderne tehnic şi lexical. Elocventă în acest sens este seria cursurilor pentru realizarea de cărţi în format vizual, de lucru în domeniul foto-video, ofertă de formare a Şcolii Gimnaziale Nr. 95 pentru profesori, învăţători, consilieri, bibliotecari, pe baza experienţei acumulate prin oportunităţile facilitate de proiecte Erasmus+. Toate aceste deschideri internaţionale, ca şi spre comunitatea locală – subliniază directoarea Lavinia Marcu –, nu ar fi fost posibile fără coeziunea şi profesionalismul colectivului şcolii, evidenţiind în contextul proiectului european la zi oameni stăpâni pe meserie, precum Mihaela-Gabriela Bazarciuc, Robert Dobrescu, Camelia Mateiana şi Aurora Tudor. (F. I.)