Socialize

Facebook
Home » Actualitate » Ultima ora » Deschiderea Şcolii româneŞti spre lumea globalizată

Deschiderea Şcolii româneŞti spre lumea globalizată

Actualitatea educaţiei europene cu deschidere spre viitor are, în această perioadă, o zonă de efervescenţă la Bucureşti. Ocupaţi prea mult cu transformarea rutinei din mersul şcolii în eveniment, lăsăm să treacă fără a fi băgate în seamă evenimente şi decizii care au impact cu adevărat asupra formării generaţiilor care vin. Cadrul îl oferă exercitarea de către România, în perioada ianuarie-iunie 2019, a Preşedinţiei prin rotaţie a Consiliului Uniunii Europene.

Procesul Bologna, evaluat la Bucureşti

Un reper în evoluţia Procesului Bologna – altfel spus, a structurii pe care funcţionează universităţile europene în acest moment – s-a derulat la București, eveniment organizat de Ministerul Educației Naționale, găzduit de Universitatea Politehnica: Reuniunea Grupului de monitorizare a Procesului Bologna (Bologna Follow-Up Group – BFUG). Au participat peste 100 de reprezentanți ai statelor membre ale Spațiului european pentru învățământul superior, ai organismelor consultative și experți din domeniul asigurării calității în învățământul superior. Valoarea evenimentului este cu atât mai mare, iar asumarea organizatorică de către România cu atât mai onorantă, cu cât se împlinesc 20 de ani de la adoptarea Declarației de la Bologna, în 1999. Este un moment propice să luăm în considerare progresele pe care le-am făcut, provocările cu care ne-am confruntat în punerea în aplicare a reformelor și să ne gândim cum ar trebui să arate în viitor, ce priorități și inițiative putem avea în continuare pentru a răspunde adecvat schimbărilor economice și sociale“, a subliniat, cu acest prilej, ministrul educației naționale, Ecaterina Andronescu, care a accentuat într-un sens integrator la scară europeană: „În pofida diversității sistemelor noastre de învățământ superior, ne confruntăm cu provocări similare. Mă refer la tendințele demografice, evoluțiile tehnologice, digitalizarea, schimbările climatice, precum și la provocările societale, de la șomaj și inegalitate socială până la probleme legate de migrație și radicalizare. Învățământul superior poate și trebuie să joace un rol decisiv în furnizarea de soluții“.

Pentru perspectiva Procesului Bologna, la Bucureşti au fost dezbătute subiecte vizând „guvernanța, prioritățile tematice și obiectivele după anul 2020, precum și stadiul activităților desfășurate de grupurile de lucru stabilite în marja Procesului Bologna, pentru perioada 2018-2020“.

Valoarea academică, permanent invocată ca necesitate şi frecvent receptată cu parcimonie într-o lume a masificării studiilor superioare, s-a regăsit pe agenda reuniunilor europene, de asemenea, desfăşurate la Bucureşti cea a Comitetului Registrului european pentru asigurarea calității în învățământul superior şi cea a Adunării Generale EQAR. În context, ministrul Ecaterina Andronescu a declarat: „Sunt convinsă că, pentru atingerea excelenței, procesele de ordin intern și extern privind asigurarea și evaluarea calității sunt cruciale. În responsabilitatea Ministerului Educației Naționale intră promo­varea și stimularea creării culturii calității, aspect care va contribui în mod constant la atingerea acelui nivel de încredere pe care îl dorim cu toții. Cred în puterea cooperării, iar în calitate de ministru al educației promovez implicarea federațiilor și asociațiilor studenților, a Consiliului Național al Rectorilor, precum și a reprezentanților sindicatelor în procesul de asigurare a calității“. Președintele EQAR, Karl Dittrich, a reconfirmat prezența ARACIS în registrul EQAR, dovadă că „standardele și orientările privind asigurarea calității sunt de natură să crească încrederea în învățământul superior din România“.

Deschiderea şcolii superioare româneşti către piaţa muncii

Pe plan intern, un pas încurajator pe calea apropierii dintre educaţie şi viaţa pe propriile picioare poate fi considerată finalizarea proiectului „Dezvoltarea capacității Ministerului Educației Naționale de monitorizare și prognoză a evoluției învățământului superior în raport cu piața muncii“ – SIPOCA 3, cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020. Sloganul proiectului, implementat în parteneriat cu Academia Română – „Universitățile pregătesc viitorul: Absolvenți competenți pentru România!“ – este elocvent pentru obiectivul vizat prin proiectul care tocmai şi-a derulat conferința de închidere. „Dezvoltarea capacității administrative a Ministerului Educației Naționale de a elabora politici bazate pe evidențe, pentru îmbunătățirea ofertelor educaționale ale instituțiilor de învățământ superior, precum și pentru o mai bună corelare a acestora cu nevoile pieței muncii“. Rezultatele proiectului sunt generatoare de speranţe într-o şcoală superioară mai bună, mai potrivită cu nevoile societăţii, ale economiei româneşti şi ale indivizilor: „Analiza privind calitatea din perspectiva relevanței programelor oferite de universități pe domenii de specializare, cu potențial de dezvoltare regională; studiu de impact privind strategiile și diferitele intervenții dezvoltate pentru sistemul de învățământ superior, asupra ofertelor educaționale ale universităților și asupra angajatorilor; analiza privind eficiența și eficacitatea instituțiilor de învățământ superior din perspectiva de a elabora prognoze“. Au fost elaborate un ghid de bune practici  privind consilierea în universități şi un ghid de bune practici pentru stagiile de practică. Concomitent, a fost realizat un mecanism de comunicare și participare la procesul decizional privind implicarea universităților în procesul de dezvoltare regională. Ca produs generator de valoare în educaţie şi formare, în urma proiectului rămâne un centru de profesionalizare a managementului universitar (CPMU), aprobat prin Ordinul ministrului educației naționale nr. 4218/1.08.2018. Anvergura proiectului şi adresarea de impact sunt confirmate şi de angrenarea a 48 de universități din toată ţara într-un proces de cercetare la nivel local, regional și național, sub egida Academiei Române.

Dialogurile educaţiei în lumea globalizată

Despre deschiderea atât de necesară a şcolii româneşti spre lumea globalizată vorbeşte şi dialogul instituţional şi diplomatic din această perioadă. Ministrul educației naționale, Ecaterina Andronescu, a avut întrevederi cu ambasadori la Bucureşti ai unor ţări cu care România dezvoltă relaţii solide în domeniul educaţiei. Elocventă în acest sens este întrevederea cu ambasadorul Franței la Bucureşti, Michèle Ramis. O temă majoră abordată cu acest prilej a avut ca subiect rețeaua de universități europene,  subiect cu atât mai actual, cu cât se regăseşte și pe agenda Președinției asigurate în acest moment de România la Consiliul Uniunii Europene.

Parteneriatele între universități și mobilitatea studenților și a cadrelor didactice au fost abordate cu ocazia întrevederii ministrului educaţiei naţionale cu ambasadorului Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în România, Andrew James Noble.

Dialogul ministrului educației naționale cu ambasadorul Republicii Turcia în ţara noastră, Füsun Aramaz, a inclus referiri şi la memorandumul de înțelegere privind cooperarea celor două state în domeniul învățământului superior, semnat la Ankara, în octombrie 2018.

Cooperarea interuniversitară s-a regăsit pe agenda întrevederii ministrului educaţiei naţionale cu ambasadorul Statului Israel în România, David Saranga. A fost subliniată extinderea cooperării în formarea profesorilor pentru predarea istoriei Holocaustului, prin semnarea protocolului între Ministerul Educației Naționale, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel“ și Muzeul Memorial al Holocaustului din SUA.

F. IONESCU