Socialize

Facebook
Home » Societate » Educatie pentru societate » Despre educație, secvențe monografice

Despre educație, secvențe monografice

„Să punem înaintea școlarilor modele de caracter, de energie și de patriotism luminat.“ (Vasile Pârvan)

În istoria  Colegiului Național Ferdinand I, ziua 14 februarie 2019 va rămâne o zi memorabilă, o zi care a reprezentat o reimaginare a trecutului acestei instituții de învățământ, o implinire a unei ambiții personale ce frământa de mult timp pe istoricul de la catedră, profesorul deprins cu rigoarea și disciplina căutărilor arhivistice și a documentării asidue, în aflarea adevărului. Omul care a oferit cadoul cultural comunității băcăuane este profesorul de istorie Adrian Horodnic.  Profesor de istorie al Colegiului Național Ferdinand I Bacău din 1990, fost inspector școlar – ISJ Bacău (1998-2004; 2006),  a ocupat funcția de director de unități școlare  (1973-1975; 1979-1986; 2004-2008), expert ARACIP (din 2008). 47 de ani de activitate în învățământ, din care 25 de ani profesor de istorie la Colegiul Național Ferdinand I Bacău, căruia i-a oferit Studiul monografic, volumul I (1867-1947).

Apărută la Editura Casei Corpului Didactic Bacău, în acest an, prin sprijinul acordat de SIF Moldova și Asociația Absolvenților (Alumni Ferdinand), cartea a surprins și încântat publicul cititor, dar, mai ales, comunitatea ferdinandistă, care o aștepta cu nerăbdare. Interesul suscitat de lansarea cărții s-a reflectat prin participarea numeroasă a publicului, în amfiteatrul colegiului, în Ziua Îndrăgostiților. Elevi, profesori actuali, foști profesori, absolvenți, reprezentanți ai instituțiilor locale, ai instituțiilor culturale și didactice, foști colegi de facultate ai reputatului profesor, membri Alumni Ferdinand, cu toții au asistat la prelegeri luxuriante în informații despre carte și autor.

Invitații care au recenzat asupra cărții și au adus elogii autorului au fost: prof. univ. dr. Gabriel Leahu, directorul Casei Corpului Didactic „Grigore Tăbăcaru“ Bacău, Vilică Munteanu, fost director al Direcției Județene de Arhive Bacău și prof. dr. Adrian Jicu, directorul Bibliotecii Județene „Costache Sturdza“ Bacău. Întâlnirea a fost moderată de directorul adjunct al colegiului, prof. dr. istorie Nicoleta Zărnescu, fostă colegă de catedră a profesorului.

Inaugural, profesorul Gabriel Leahu, colaborator apropiat al autorului, a familiarizat publicul cu lucrarea selectând, spre lectură, pasaje sugestive. Discursul acestuia s-a structurat pe mai multe paliere de recenzare, fiind inaugurat de prezentarea perioadei și a contextului apariției cărții. „Cartea este rezultatul unei activități de documentare care s-a întins pe parcursul mai multor ani. Motivele alegerii subiectului, sunt multiple: curiozitatea istoricului; posibilitatea de a surprinde evoluția școlii în contextul perioadei studiate, pătrunzând pe această cale în intimitatea felului în care era organizat sistemul de învățământ atunci; dorința de a pune în valoare un bogat și inedit material arhivistic și bibliografic (50 de lucrări, nouă publicații, trei fonduri arhivistice). Măsura evoluției societății este dată de evoluția școlii – „Cum arată astăzi școala, va arăta mâine țara“ (Spiru Haret). Oamenii acționează în funcție de imaginea  pe care și-o fac despre realitate și nu în funcție de realitatea în care trăiesc. Orice reconstrucție a realității este delicată, presupunând o muncă de deducție bazată pe limbajul documentelor epocii/perioadei studiate.  Identificarea marilor teme ale reformelor școlare din epocă, cu accentul permanent pus asupra calității – patrimoniului, corpului profesoral, personalului didactic auxiliar, a activității la clasă. Cartea, prin itinerarul parcurs în urmărirea evoluției gimnaziului și apoi a liceului, devine un foarte bun exemplu de soluționare a unei probleme istorice, o cale de urmat metodologic și științific“. Referindu-se la structura cărții, profesorul G. Leahu a mai precizat: „Cuprinde șase capitole consistente, la care se adaugă cuvântul înainte, bibliografia și anexele. Lucrarea își propune să abordeze monografic istoria CN Ferdinand I, fără a abandona privirea transversală, cu incursiuni documentate în epocă (ex. reformele școlare). Capitolele care se referă la evoluția școlii, de la gimnaziu la liceu, parcurg contextul școlar național, particularizat cu exemple solid documentate despre patrimoniu, colectivul didactic, elevi, activitățile culturale, științifice, filantropice“.  A concluzionat cu aprecierea sumativă a rezultatului demersului științific: „O lucrare științifică, în adevăratul sens al cuvântului – originală, documentată, bazată pe spirit critic, cu viziune istorică, cu un stil sobru și precis – care evită capcanele determinismului retrospectiv“.

Invitatul Vilică Munteanu a apreciat în mod deosebit tenacitatea, acribia și profesionalismul autorului, „veșnic pus în postura de a analiza și extrage amănunte care au dat viață paginilor“. „Studiul se deosebește de altele de acest gen prin vasta bibliografie, prin capacitatea autorului de a particulariza atât de clar istoria unei școli, de a reconstrui 80 de ani din istoria unei comunități, prin inventarierea transversală și profundă a acestui liceu-gazdă, susținător al unor evenimente istorice, precum Războiul pentru Independență, cele două războaie mondiale“, a conchis fostul director al Arhivelor Județene, spațiu în care l-a întâlnit în nenumărate zile și  săptămâni, în cercetare, pe distinsul autor.

Profesorul de limba și literatura română Adrian Jicu a nuanțat pe un alt registru lectura unor pasaje din carte. A definit cartea ca fiind „istoria unei lupte și a unor dificultăți, a unei strădanii. Acest colegiu a însemnat mult pentru comunitatea școlară datorită oamenilor care au reușit să construiască o cetate a educației. Foarte multe personalități au construit spiritul acestei școli, fapt consemnat într-o adevărată enciclopedie cu nume de absolvenți și profesori“. „Fără a lectura cartea printr-o grilă nostalgică“, a mărturisit Adrian Jicu, „totuși, în prezent, putem aprecia că locul profesorului în societatea secolului al XIX-lea și în perioada interbelică era cu totul altul decât astăzi“. Era necesar un astfel de demers, după ultima monografie, editată în 1967, care purta amprenta categorică a regimului în care a fost scrisă.

Au împărtășit admirația pentru profesor și bucuria reîntâlnirii foștilor elevi, printre care viceprimarul municipiului Bacău, Dragoș Ștefan, care, ca absolvent ferdinandist, se simte deseori, la evenimentele la care participă, legate de liceu, „copleșit de amintiri și ore memorabile în compania unor oameni speciali din  școală“, actuali profesori sau foști colegi de facultate veniți special pentru acest moment, din Iași și Neamț.

La finalul întâlnirii, profesorul Adrian Horodnic, autorul Studiului monografic, volumul I  (1867-1947) al  Colegiului Național Ferdinand I, a adăugat cu aceeași simplitate și sinceritate „legendară“ în ceea ce îl privește: „Au mai fost și alte demersuri în ceea ce privește realizarea unei monografii, pentru consemnarea unei istorii spectaculoase pe care a oferit-o această școală comunității băcăuane și învățământului românesc. Publicarea unui prim volum este un act de un anumit curaj, dar și un răspuns la îndemnurile insistente formulate de câțiva colegi. Tot ceea ce am scris se concentrează în jurul unei idei forță – demnitatea profesorului. Chiar și în vremuri când regulamentele interioare ale școlilor erau dure, îngăduința profesorilor din această școală a fost consemnată în documente. Solidaritatea profesori-elevi este extrem de frumos sugerată de reacția profesorilor acestui liceu față de regulamentul dur impus de ministrul instrucțiunii publice, dr. Constantin I. Angelescu. De asemenea, taxele școlare erau printre cele mai mici din județ, această școală contribuind, prin efortul individual al elevilor și profesorilor, cu donație pentru construirea Ateneului Român. În toată țara găsim personalități care au legături cu liceul. O școală de prestigiu, mereu în atenția publicului școlar, care a oferit națiunii române, științei și culturii universale nume și fapte importante de o valoare însemnată“.

Valorificând trecutul, un model de dascăl și de școală pare că propune cartea,  pentru o generație în așteptarea modelelor autentice. Lectura cărții deschide o ușă imaginară spre un timp al încercărilor și cutezanțelor în modernizarea societății, spre vremuri tulburi și greu încercate de lipsuri, războaie, epidemii, dar marcate de acte curajoase, dar și întâlnirea cu oameni vizionari sau tineri geniali, talente notabile ale vremii, performanțe incontestabile la nivel școlar. Un demers original, redactat într-un stil concis, ferm și echilibrat, cu ritm și nuanțe ușor de urmărit pentru cititor, păstrând mereu alături de datele istorice povestea captivantă despre oameni, locuri și fapte.

Prof. dr. Nicoleta ZĂRNESCU