Socialize

Facebook
Home » Interviuri »  „Dezbinarea apare în rândul politicienilor care, din considerente personale, de grup sau de partid, pun mai presus de interesul României interesele lor“

 „Dezbinarea apare în rândul politicienilor care, din considerente personale, de grup sau de partid, pun mai presus de interesul României interesele lor“

Interviu cu prof. Ion Dobre, președintele Sindicatului Învățământului Preuniversitar Prof. Ion Neacșu, Buzău


Stimate domnule președinte, vom începe acest interviu cu ceea ce – suntem de acord cu toții – contează cel mai mult, pentru noi toți, în momentul de față: 1 Decembrie – Sărbătoarea Marii Unirii, în Anul Centenarului. Așadar, dincolo de festivismele de diverse tipuri care au punctat de-a lungul anului acest măreț moment istoric, cum arată România astăzi, mai unită, mai dezbinată? Cum se vede viitorul, privit din perspectiva Anului Centenarului 2018?

Sărbătoarea Marii Uniri are o semnificație deosebită pentru toți românii, cu atât mai mult în acest an, întrucât se împlinesc 100 de ani de la înfăptuirea acestui act istoric ce a reușit să adune la un loc toate provinciile locuite de români. Sigur că România arată diferit față de acum 100 de ani, atât din punct de vedere a granițelor, cât și a condițiilor socio-economice și culturale. Cred însă că, atât în regimul politic dictatorial, cât și în cel de acum, care este unul democratic, gradul de oglindire a voinței cetățenilor față de menținerea Statului Național Unitar este aproape unanimă în rândul cetățenilor români majoritari.

Dezbinarea apare în rândul politicienilor care, din considerente personale, de grup sau de partid, pun mai presus de interesul României interesele lor. De asemenea, se constată o ruptură între clasa politică și cetățeni, mulți dintre aceștia fiind nevoiți să-și caute o altă ,,patrie“, întrucât proasta guvernare de după revoluție a dus la dispariția locurilor de muncă și, implicit, posibilității de a trăi în țara natală.

Pentru sistemul de învățământ, viitorul nu este deloc optimist. De 29 de ani, fiecare ministru a venit cu propria reformă. În prezent avem o lege a educației modificată în proporție de 70%, programe școlare depășite, birocrație exagerată în zona decizională, politizare excesivă la toate nivelurile de la minister până la ultima școliță, toate acestea pe fondul subfinanțării.

Cum vi se pare că i-au omagiat politicenii de astăzi pe politicienii de la 1918, corifeii Marii Uniri?

Cu mici excepții, politicienii vremii sunt preocupați de imaginea lor și mai puțin de omagierea personalităților politice din vremea Marii Uniri. Sunt rare momentele în care sunt invocați corifeii care au făcut posibilă unirea. Academia Română a atras atenția actualei clase politice cu privire la pericolul ce ar putea scinda România  în acest moment istoric dacă nu ține cont de cele zece reguli emise de membrii academiei, transmise și publicate în presă. Politicienii actuali au obligația de a păstra un dar ce ne-a fost lăsat drept moștenire de înaintașii lor și ai noștri.

Cum sărbătoresc dascălii buzoieni acest moment?

Pe parcursul acestui an, în toate unitățile școlare, au fost organizate activități cultural-artistice, educative, concursuri, expoziții de pictură și desen, vizite în muzee și locuri cu încărcătură istorică legate de actul unirii etc., ca prilej de omagiere a acestei sărbători. Diversitatea activităților au drept scop, în principal, dezvoltarea sentimentului patriotic, de întărire a cunoștințelor istorice cu privire la ziua națională, să dezvolte la elevi respectul și aprecierea pentru personalitățile și valorile naționale.

După aproape trei luni de interimat, Educația are, în sfârșit, ministru, în persoana dnei Ecaterina Andronescu. Cum vi se pare această numire în funcție? Va face ministrul ceea ce nu a făcut în celelalte trei mandate?

Doamna ministru Ecaterina Andronescu are multă experiență în acest minister. Sunt multe reproșuri ce se fac doamnei ministru. Opoziția o numește ,,groparul educației“, ,,fabrica de diplome“, fără a scoate în evidență contribuția propriilor miniștri la distrugerea învățământului. Cu siguranță, doamnei ministru i se pot reproșa multe lucruri, dar nu este singura vinovată pentru starea în care se găsește azi învățământul din România. Greu de crezut că va reuși în acest mandat ce nu a reușit în cele precedente.

Care este, în prezent, starea învățământului buzoian? Există deficit de personal sau de unități de învățământ?

Învățământul buzoian se confruntă cu  problemele specifice sistemului. Avem la nivelul județului cadre didactice care nu-și găsesc post deși au obținut note foarte mari la concursurile de titularizare, dar și un deficit de profesori la disciplina matematică. Dacă pentru limba română, limbi străine, istorie, geografie nu au fost posturi suficiente și au rămas profesori fără post, la matematică, posturile au fost acoperite cu suplinitori și pensionari.

Scăderea dramatică a populației școlare a determinat unele  consilii locale să propună desființarea structurilor în care numărul de elevi a scăzut sub limitele prevăzute de lege. În aceste condiții, spațiile destinate funcționării claselor sau grupelor vor rămâne nefolosite în contradicție cu ce se întâmpă în municipiul Buzău, unde ne confruntăm cu un deficit de spații pentru învățământul preșcolar.

De fapt, care sunt principalele probleme cu care vă confruntați la nivel de sindicat?

Pe lângă problemele, de acum istorice, precum recuperarea unor drepturi de natură salarială stabilite prin hotărâri judecătorești încă din anul 2014, propunerile de modificare a rețelei școlare în sensul comasărilor vor avea drept consecință reducerea de posturi ale personalului didactic, didactic auxiliar și nedidactic. Unele comasări sunt justificate, dar ne confruntăm și cu situații în care comasarea se propune din raționamente pur economice, fără a se ține cont de consecințele acestei măsuri. Avem școli și clase supraaglomerate, iar desființarea celor cu mai puțini elevi vor aglomera și mai mult școlile supraîncărcate.

Nu se înțelege că elevii trebuie să învețe numai în schimbul de dimineață, că acolo unde sunt probleme de frecvență și abandon școlar ridicat trebuie să abordăm metode și să folosim mijloace pentru a diminua acest fenomen. Suntem la nivel de țară,  iar județul Buzău nu face excepție, pe primul loc în Europa cu privire la abandonul școlar. La nivel de județ, 300 dintre absolvenții claselor a VIII-a nu se regăsesc în clasa a IX-a, clasă obligatorie.

Deficitul de personal didactic auxiliar și nedidactic din unele unități școlare, precum și restricțiile impuse pentru ocuparea acestor posturi sunt alte neajunsuri pe care nu le putem depăși, în condițiile în care ministerul trebuia să elaboreze normativele pentru ocuparea acestor posturi încă din anul 2011. Este o altă modalitate de a se face economii la buget.

Perspectiva unei noi legi a educației se îndepărtează pe măsură ce ne apropiem de finele anului. Vom avea sau nu vom avea o nouă lege a educației anul viitor? Și dacă da, ar trebui să ne bucurăm?

Nu vom avea o nouă lege a educației care să poată fi aplicată începând cu anul școlar 2019-2020. Încă din 2012, după instalarea Guvernului Ponta, s-a luat decizia de modificare a legii cu privire la educație. În prezent, avem 59 de acte normative de modificare a Legii 1/2011. Avem nevoie de o nouă lege a educației, o lege care să intre în dezbatere publică, o lege acceptată de toți factorii implicați în actul educației pe care să nu fim obligați să o modificăm permanent. Pentru asta este nevoie de voință politică, de consens politic la nivel național, de scoaterea educației de sub influența politicului, de respectul cuvenit acordat dascălilor.

,,Cei care educa copiii sunt demni de mai multă onoare decât cei care le dau viață; de aceea, pe lângă viață, dăruiți copiilor și arta de a trai bine, educându-i“. Aristotel

 Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU