Socialize

Facebook
Home » Institutii » Sindicate » Dialogul social sectorial la nivel european. Promovarea potenţialului dialogului social prin întărirea capacităţii şi dezvoltarea cunoştinţelor la nivel naţional

Dialogul social sectorial la nivel european. Promovarea potenţialului dialogului social prin întărirea capacităţii şi dezvoltarea cunoştinţelor la nivel naţional

Dialogul social în toate sectoarele de activitate ar fi trebuit să fie un capitol prioritar pentru toate guvernele României de după ’89, dar în realitate acesta a fost de multe ori tratat cu indiferenţă. Din anul 2007, de când România este ţară membră a Uniunii Europene, FSLI a încercat să afle de la partenerii externi, sindicate din ţări mai dezvoltate, ce înseamnă un dialog social adevărat şi cum se implementează unul eficient. O astfel de experienţă este şi Masa Rotundă organizată joi, 20 februarie 2014, la Bucureşti, de către Comitetul Sindical European pentru Educaţie – ETUCE, în cadrul proiectului „Dialogul social sectorial la nivel european. Promovarea potenţialului dialogului social prin întărirea capacităţii şi dezvoltarea cunoştinţelor la nivel naţional”.

Acest proiect european îi are ca parteneri: ETUCE – Comitetul Sindical European pentru Educaţie, care reprezintă 132 de sindicate ale cadrelor didactice şi 11 milioane de membri din toate ţările europene, din care 4,2 milioane de membri din ţările UE: FSLI, România; IURHEEC, Croaţia; FLESTU, Lituania; TUEM, Muntenegru; OZPSaV, Slovacia; ESTUS, Slovenia.

La trei ani după lansarea dialogului social european prin intermediul Comitetului European pentru Dialog Social, constatăm că acesta rămâne relativ nedezvoltat. Totuşi, analizând motivele pentru care ne aflăm în această situaţie, am ajuns la concluzia că trebuie să abordăm această temă cu multă atenţie. În acelaşi timp, rămâne prezentă întrebarea „Ce putem face pentru a îmbunătăţi şi dezvolta acest dialog social, astfel încât să devină un instrument eficient în sprijinul angajaţilor şi angajatorilor?”, pusă de preşe­din­tele FSLI, Simion Hancescu.

Prezent la dezbatere, ministrul Educaţiei, domnul Remus Pricopie, a spus, printre altele: „Dialogul este un subiect important şi sensibil. Dialogul social înseamnă sustenabilitate, normalitate, civilizaţie. Noi funcţionăm după o lege care a sărit etapa dialogului social şi trebuie să tăiem această rădăcină, astfel încât reglementările din Legea Educaţiei Naţionale să fie stabilite de comun acord. (…) Toţi actorii implicaţi mai au de învăţat, soluţia vine doar folosind dialogul. Este foarte important cum ne raportăm la probleme”.

Potrivit Secretarului general al Federaţiei Europene a Angajatorilor din Educaţie (EFFE), Michael Moriarty: „O bună colaborare între Comitetul Sindical European pentru Educaţie şi organizaţiile angajatorilor va duce la influenţarea strategiilor politicilor la nivel european. Dialogul social european este complementar celui la nivel naţional, acesta ne influenţează şi ne susţine la nivel local. Vreau ca EFEE să se extindă în statele membre UE”. Acesta a accentuat nevoia de cadre didactice bine pregătite, iar partenerii sociali trebuie să se implice în această pregătire.

Preşedintele Comisiei pentru Muncă, Familie şi Protecţie Socială din Senatul României, domnul Liviu Marian Pop, a punctat faptul că România a blocat, în 2010, dialogul social, iar în aceste condiţii avem o mare nevoie de expertiza europeană la acest capitol. În acelaşi timp însă, Liviu Pop a spus că este nevoie de legiferare clară în ceea ce priveşte dialogul social şi, totodată, trebuie atraşi, în perioada 2014-2020, cât mai mulţi bani în această zonă.

Prezent la dezbatere, preşedintele Comisiei pentru Educaţie din Senat, Ecaterina Andronescu, a felicitat FSLI pentru ideea de  a vorbi despre dialog. Ecaterina Andronescu a precizat că se află la această Masă Rotundă în primul rând ca profesor, pentru că nu a renunţat la această calitate niciodată, indiferent de funcţia pe care a avut-o.

„Dialogul este un element al educaţiei şi disponibi­litatea de a dialoga se leagă de educaţia pe care fiecare dintre noi a primit-o. Esenţa profesiei de dascăl porneşte tocmai de la capacitatea noastră de a comunica, de a dialoga cu elevii sau cu studenţii noştri. Este imposibil să poţi să transmiţi cunoaştere, să transmiţi din acumularea ta celor din bănci, fără să ai această capacitate de a dialoga cu ei, de a-i accepta ca pe nişte parteneri de dialog”, a spus Ecaterina Andronescu.

Acest proiect se va concentra pe promovarea dialogului social european în sectorul educaţie (ESSDE), existând un mare potenţial în acest sens, şi pe îmbunătăţirea funcţionării efective a acestuia, focusându-se pe statele nou intrate în UE şi pe cele candidate, care nu au o tradiţie atât de mare în dialogul social.

În ceea ce priveşte România, aceasta a cunoscut, în ultimii 23 de ani, sincope în ceea ce priveşte dialogul social şi abisul a fost atins în perioada 2009-2011, când s-au luat cele mai aberante şi dure măsuri de către partidul care se afla atunci la putere, partidul preşedintelui Traian Băsescu.

Simion Hancescu a amintit partenerilor străini că în acea perioadă au fost adoptate legi importante, aşa cum sunt Legea Educaţiei Naţionale, Legea Dialogului Social, Legea Contractelor Colective de Muncă, fără să se ţină cont de punctul de vedere al sindicatelor.

„Atunci când lipseşte dialogul, apar monştrii legislativi. Asta s-a întâmplat în 2010, când dialogul social a fost suprimat în totalitate. Nu aveam, la un moment dat, dreptul să intrăm în Ministerul Educaţiei. Fostul ministru al Educaţiei ne-a interzis să intrăm în Ministerul Educaţiei. Evident că au plătit pentru aceasta, acum îşi ling rănile, sunt în opoziţie. Am pus umărul să îi trimitem în opoziţie. În acea perioadă, în România, cred că este caz unic pe planetă, în anul 2010, drepturile salariale ale celor din învăţământ au fost diminuate, în medie, cu 40% şi aceste răni încă nu sunt vindecate, mai avem o restanţă de 15% ca să ajungem la drepturile pe care le aveam în anul 2009. Evident că noi, cei din învăţământul preuniversitar, am protestat trei săptămâni în faţa Ministerului Educaţiei şi am cerut demisia ministrului şi, drept pedeapsă, au găsit o soluţie prin care au încercat să ne desfiinţeze, şi anume au interzis să se mai încaseze cotizaţia membrilor pe statul de plată. }inta a fost clară: distrugerea mişcării sindicale din învăţământul preuniversitar, pentru că am fost singurii care am protestat în stradă faţă de regim”, a punctat preşedintele FSLI.

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ s-a adresat forurilor europene, Comisiei Europene pentru Educaţie, dar, din păcate, a fost ignorată. „Lucru regretabil, pentru că ceea ce s-a întâmplat în 2010 a fost un atac la democraţie, în momentul în care tu vrei să suprimi mişcarea sindicală eşti antidemocratic şi mă aşteptam ca Bruxellesul să intervină, ceea ce nu a făcut. Vreau să-i mulţumesc domnului Martin Romer, pentru că a trimis un protest Guvernului României, prim-ministrului Emil Boc, prin care îi atrăgea atenţia foarte elegant, sperând că Guvernul va reveni asupra deciziei. Dar dacă guvernul precedent nu pleca, noi acum nu mai existam, eram amintire”, potrivit liderului FSLI.

Este clar că într-o societate normală dialogul social trebuie să funcţioneze şi, în orice moment, atunci când se adoptă un act normativ, trebuie să aibă şi girul reprezentanţilor salariaţilor. „Orice act normativ băgat pe gât salariaţilor creează mare disconfort şi nemulţumire în rândul angajaţilor. S-a făcut însă un pas, actuala Putere dialoghează cu noi, dar mai sunt încă multe de făcut. Noi avem legiferate comisii de dialog social, care există la nivel de ministere, la Ministerul Educaţiei Naţionale şi se întâmplă ca acte normative elaborate de MEN să nu fie discutate în această comisie de dialog social. Conducerea FSLI are întâlniri săptămânale cu ministrul Educaţiei, dar trebuie ca acest dialog social să fie şi instituţionalizat”, a mai spus Simion Hancescu.

Liderul FSLI are convingerea că acest proiect va fi o reuşită în adevăratul sens al cuvântului, iar la finalul lui va fi elaborat un document pe care să îl folosească toţi cei implicaţi, pentru că toţi vor avea de învăţat din el.

La rândul său, preşedintele Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, Şerban Iosifescu, a făcut un apel către mişcarea sindicală de la nivel european şi naţional ca dialogul social să se sprijine mai mult pe expertiza instituţiilor din domeniu şi mai ales partenerii sociali să sprijine independenţa acestor instituţii de orice factor politic sau de altă natură care ar putea influenţa calitatea datelor oferite.

„Dialogul social ar trebui să se sprijine foarte mult pe expertiza existentă în domeniu, respectiv date, sinteze, rezultate ale cercetărilor, care pot fundamenta foarte bine o decizie şi prin care poate fi găsit mai rapid un acord între partenerii sociali în privinţa măsurilor de reformă.

Această expertiză înseamnă legitimitate şi încredere în rezultatele dialogului social. La nivel naţional şi european există instituţii care au ca scop această expertiză: instituţii pentru dezvoltare curriculară, pentru pregătirea profesorilor, pentru evaluare şi examinare, unde se încadrează şi ARACIP”, afirmă Iosifescu.

În opinia reprezentantului ARACIP, legislaţia românească este incoerentă, prea stufoasă şi ar trebui schimbată, iar dovada că educaţia noastră nu este de calitate constă în numărul mare de şomeri tineri.

„Sindicatele au fost cei mai activi comentatori şi critici la elaborarea standardelor de calitate şi mai multe opinii am avut de la mişcarea sindicală decât de la Ministerul Educaţiei şi suntem parteneri în foarte multe proiecte”, a mai spus Iosifescu.

„România are totodată un exemplu demn de urmat din Japonia, unde singurii care nu se înclină în faţa împăratului sunt profesorii, pentru că se consideră că fără dascăli nu poţi ajunge împărat. }ara Soarelui Răsare, cea de-a treia putere a lumii, este acum pe podiumul mondial pentru că a investit în educaţie după cel de-al Doilea Război Mondial, considerând că singura cale de a scăpa de sărăcie este investiţia în educaţie. Învăţământ performant înseamnă dascăli performanţi, dacă ai învăţământ performant poate exista şi progres, altfel nu”, a mai spus preşedintele FSLI, Simion Hancescu.

În încheiere, directorul ETUCE, Martin Romer, a concluzionat că cea mai mare problemă cu care se confruntă sistemul de învăţământ din România este subfinanţarea, salariile foarte mici, care nu permit dascălilor să aibă un trai decent, să îşi întreţină familiile şi astfel sunt nevoiţi, cei mai mulţi dintre ei, să mai aibă unul sau două joburi. Dar acest lucru înseamnă un consum de energie suplimentar şi nu te poţi dedica 100% procesului de predare, scăzând în acest fel calitatea activităţii prestate în faţa elevilor. Această situaţie este prezentă în special în ţările din estul şi din sud-estul Europei, unde dascălii au cel puţin două joburi.

În opinia lui Martin Romer, sindicatele din învăţământ ar trebui să se adreseze nu doar sectorului politic, ci şi celui economic, pentru a atrage investiţii în educaţie. „Trebuie să avem în vedere că banii din PIB alocaţi educaţiei provin din taxe şi impozite nu pică din cer, nu stau atârnaţi în copaci, însă acest sistem de taxe, în multe state, nu este cel mai corect. Foarte mulţi plătesc prea puţin şi foarte puţini plătesc prea mult. Acest lucru ar trebui reglat pentru a avea bani suficienţi, pentru a finanţa corect un sistem de educaţie, un sistem de sănătate. Numai aşa poate fi rezolvată problema, iar acest lucru înseamnă că cei care trebuie să plătească să plătească, dar nu se întâmplă asta nici în România, nici în Bulgaria, nici în Ungaria, nici în Lituania, nici în Letonia. Dacă nu va fi rezolvată problema taxelor, nu vor fi niciodată bani pentru sistemul de educaţie, iar pentru asta e nevoie de politici publice inteligente, argumentate pentru a stabili un sistem competitiv de colectare a taxelor şi impozitelor”, potrivit lui Romer.

La polul opus statelor est şi sud-est europene se află ţările nordice, care sunt mereu un exemplu în ceea ce priveşte sistemul de educaţie. Dar Danemarca, Suedia, Finlanda şi Norvegia au un nivel ridicat al taxelor şi impozitelor, au o piaţă de muncă reglementată, unde sindicatele au un rol extrem de important, exportul constituie o parte crucială în stabilirea salariilor, rata şomajului este foarte scăzută (3-4% în Norvegia), gradul de angajare între 15 şi 64 de ani este foarte ridicat. Diferenţele între salarii sunt foarte mici în aceste ţări, iar cercetările demonstrează că o implicare puternică a sindicatelor în acest domeniu duce la micşorarea ecartului între veniturile angajaţilor. Trăsăturile fundamentale ale modelului pieţei de muncă din ţările nordice sunt reprezentate de: măsuri active de angajare, organizaţii puternice ale angajatorilor şi angajaţilor, cooperare tripartită. În România, toate aceste aspecte sunt străine de piaţa muncii.

Preşedintele FSLI, Simion HANCESCU