Socialize

Facebook
Home » Actualitatea » Evenimente » Educația, prioritate strategică în Uniunea Europeană

Educația, prioritate strategică în Uniunea Europeană

ErasmusNecesitatea unei legături permanente, în dublu sens, între școală (în accepția cuprinzătoare a formării și educării instituționalizate pentru viață) și realitatea practică, productivă, a fost reliefată con­vingător de conferința cu tema „Menținerea tinerilor pe piața forței de muncă, în sistemul educațional și/sau în programe de formare profesională: Provocări comune, soluții comune”, derulată la Palatul Parlamentului, organizată de Ministerul Educației Naționale, în parteneriat cu Ministerul Tineretului și Sportului și cu Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, sub egida Guvernului României și a Comisiei Europene, ca parte a programului președinției în exercițiu a Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP), deținută de România, în intervalul 2013-2014. Au participat cadre didactice de la toate nivelurile, repre­zentanți ai autorităților publice, ai mediului economic, beneficiar al forței de muncă pregătite prin sistemul de învățământ, precum și experți la nivel european. În context, a fost lansat programul Erasmus+, cu deschidere către tineret, pentru susținere a instruirii profesionale, activității practice, incluziunii sociale.

Criza unei generații posibil pierdute

Adresându-se par­tici­panților la con­­ferință, prim-mi­nistrul Victor Ponta a reiterat pro­vocările multi­ple cu care se con­fruntă Uniunea Euro­peană, deci și România: criza eco­nomică și finan­ciară, nevoia de competi­tivitate, schimbările climatice, crizele de la frontiere. Tinerii aflați actualmente în școli și universități reprezintă categoria cea mai vizată de bulversările perioa­dei actuale, a apre­ciat șeful Execu­tivului, subliniind: „Consider că cea mai gravă criză cu care Europa se poate confrunta se pregătește în acești ani, și anume criza unei generații posibil pierdute a Europei. Este vorba despre generația care, după 2008, termină diverse forme de educație, nu-și găsește un loc de muncă, o specializare adecvată, o carieră în viață, și de aceea cred că această generație, dacă Europa, țările membre, România nu iau măsuri concrete acum, va fi într-adevăr o generație pierdută și ar fi un lucru mai rău decât orice altă criză sau provocare cu care Europa se confruntă”.

Pregătirea profesională poate ajuta la reducerea șomajului

La rândul său, comisarul european pentru Educație, Cultură, Multiling­vism și Tineret, Androulla Vassiliou, a semnalat: „Siste­mele naționale de educație trebuie reformate pentru ca tinerii să obțină acele abilități nece­sare pentru a obține o slujbă. Ne referim la abili­tăți transver­sale și digitale. Învă­ță­mântul profe­sio­nal trebuie să facă parte și el din încer­carea noastră de a rezolva această pro­blemă a tinerilor. Dacă există sisteme de ucenicie, atunci procentul tinerilor aflați în șomaj este mai scăzut. Am lansat la nivel european o alianță a sistemelor de ucenicie pentru a asigura un anumit nivel de calitate și pentru a schimba mentalitatea referitoare la această formă de învățământ, care îi poate ajuta pe tineri să treacă mai ușor prin procesul de tranziție către piața muncii”.

România pune accent pe formarea continuă

Contribuția sis­te­mului ro­mâ­nesc de formare a viitoa­relor generații la fundamen­tarea unei perspective so­li­de în plan social și eco­no­mic a fost evi­den­țiată de mi­nis­trul Edu­cației Națio­nale, Remus Pricopie, care a a­pre­ciat con­so­nan­ța celor două eve­­ni­mente euro­pene ma­jore orga­ni­zate la București: „Este un moment important pentru România, care se manifestă tot mai mult ca stat activ și influent la nivelul UE și în plan regional. Faptul că aceste două eveni­mente au loc la București nu este deloc întâmplător. Educația româ­neas­că este în plin proces de modernizare și de adaptare la realitățile și nevoile societății secolului XXI, iar acest lucru este cunoscut și apreciat de partenerii noștri europeni. Dezvoltarea învățământului, în sensul convergenței sale totale și sustenabile cu piața muncii, este posibilă doar dacă se depun eforturi susținute din partea tuturor actorilor implicați”. Ministrul Remus Pricopie s-a referit la stringența adaptării sistemului de educație și formare profesională la realitățile europene, concomitent cu afirmarea trăsăturilor specifice fiecărei țări în parte, odată cu permanenta cooperarea dintre instituțiile centrale, unitățile de învățământ și companiile economice. „În acest sens, România are un plan bine pus la punct, cu accent pe formarea continuă, parteneriate cu mediul economic și măsuri pentru asigurarea egalității de șanse”, a afirmat fără echivoc ministrul Educației Naționale.

Pondere îngrijorătoare a tinerilor fără ocupație

Accentuarea des­chiderii școlii către cerințele de pe piața forței de muncă este cu atât mai necesară cu cât „România înregis­trează cel mai mare procent NEET – cei fără slujbă și cei care nu sunt cu­prinși în nicio formă de școlarizare – din țările Uniunii Euro­pene”, a atras aten­ția Mihnea Costoiu, mi­nistrul delegat pen­tru Învățământ Su­perior, Cercetare Științifică și Dezvol­tare Tehnologică. Statistica prezentată ca ilustrare este eloc­ventă: „La nivelul UE, în această cate­gorie, sunt 6,8 milioane de tineri din categoria 25-29 de ani, aceasta însemnând aproximativ unul din 5 tineri”. Ponderea tinerilor din România care nu au nicio slujbă și care nu sunt cuprinși în nicio formă de pregătire este de 23%, adică peste media UE. La nivelul anilor 2008-2012, România avea un procent NEET peste media europeană și la categoria de vârstă 15-24 de ani. „Cei mai mulți tineri au fost identificați la nivelul anului 2011 – 17,4% din totalul populației cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani, în timp ce în 2012 acest procent a scăzut la 13,1%”, a precizat ministrul delegat Mihnea Costoiu. În opinia sa, fundamentată pe realitate, măsura de remediere a situației se impune a fi cea a unei intervenții complexe și rapide, în care măsurile din sfera educației și formării profesionale să fie secondate de unele în aria ocupațională.

Să creștem șansa de integrare a absolvenților

În sens larg, la scară comunitară, „să ai în UE o cifră a șomajului în rândul generației tinere de peste 25% este a­proa­­pe o dramă”, a apre­ciat Ecaterina Andro­­nescu, preșe­dinta Comisiei de învă­țământ a Sena­tului Româ­niei, sin­te­tizând astfel impe­rativul momentului: „Trebuie să găsim răspunsul la între­barea ce trebuie să facem nou în școala românească, oricare ar fi nivelul școlii, în așa fel încât să creștem șansa absol­venților de a se inte­gra pe piața muncii. Impor­tantă este pregătirea tinerilor în așa fel încât să se poată adapta la schimbările de pe piața muncii. Cred că școala trebuie să pregătească generația tânără și pentru joburi care nu s-au născut încă”. Decisivă în acest sens poate fi valorificarea oportunităților pe care le prefigurează exercițiul financiar european 2014-2020, Ecaterina Andronescu apreciind că „ar fi absolut de aplaudat dacă s-ar aloca mai multe resurse pentru pasul următor pe care trebuie să îl facem în digitalizarea școlii românești”.

Arta predarii

Erasmus+ deschide minți și schimbă vieți

Reuniunea europeană de la București a prilejuit și lansarea programului Erasmus+, care facilitează parcurgerea unor cursuri de formare în străinătate, adresate studenților, profesorilor, forma­torilor, animatorilor pentru tineret, persoanelor angrenate în acti­vități de voluntariat, practicanților și organizatorilor de întreceri sportive, tinerilor care momentan întâmpină probleme sociale și pro­fe­sionale. Noul program de finanțare va oferi burse pentru 120.000 de români, cu 50% mai mulți decât în precedentele programe de finanțare ale UE. Numai în acest an, țara noastră va primi aproape 52 de milioane de euro. De asemenea, vor fi acordate garanții pentru credite destinate formării profesionale, educației. „Erasmus+ le va permite tinerilor să-și întărească încrederea în sine, îi va ajuta să-și găsească drumul în viață și, cel mai important, le va consolida competențele”, a spus comisarul european Androulla Vassiliou, care a conchis: „Mobilitatea reprezintă sufletul progra­mului, pentru că Erasmus+ este o fereastră către lume și, în special, către țările din jur. Chiar dacă mobilitatea nu poate rezolva toate problemele, reprezintă un instrument important pentru dezvoltarea competențelor. Erasmus deschide minți și schimbă vieți”.

F. IONESCU