Socialize

Facebook
Home » Invatamant » Prescolar » Educaţie prin dialogul generaţiilor

Educaţie prin dialogul generaţiilor

Ocrotirea deschiderii spre un viitor care în ziua de azi parcă vine accelerat este cel mai nobil drept datorat de către adulţi copiilor. Viitorul înseamnă grijă pentru educaţie în omenie şi înţelegere, nu atât prin convenţii, cât prin mod firesc de purtare în lume. Începutul, pe scară tot mai largă, se face de la vârstă mică, preşcolară. Calea este a dialogului cu cei mari, prezenţi la şcoala vieţii, în calitate de părinţi, educatori, autorităţi. Concretizări de anvergură se regăsesc în demersuri precum cele coagulate de mai multe unităţi de învăţământ, instituţii publice şi exponenţi ai mediului privat, într-o asociere educaţională eficientă la scară socială, având nucleul asigurat de Grădiniţa nr. 205 din Bucureşti.

Nimic deosebit: deschidere dinspre cei mici spre marea comunitate

Grădiniţa nr. 205 a oferit evaluarea a două dintre proiectele educaţionale iniţiate şi desfăşurate la nivel de sector: ,,Dunărea – un fluviu de cântec, joc şi meşteşuguri” – aflat la prima ediţie şi ,,De la joc la educaţie financiară” –  ediţia a doua. Momentul a avut consistenţa unui eveniment de-a dreptul acaparator în sensul câştigului individual şi comunitar. Fiecare copil, fiecare cadru didactic din grădiniţă au avut ocazia să se prezinte prin ceva gândit, muncit, dus la capăt. În acelaşi timp, familii şi oficialităţi şi-au concentrat pentru un timp interesul, atenţia şi, nu mai puţin, într-un spaţiu al educaţiei şi al învăţăturii. Părinţi, prieteni, simpli curioşi „au invadat”, pur şi simplu, clădirea impunătoare, cu aer de poveste, a grădiniţei, ca să-i cunoască pe cei ai casei, să-i vadă la lucru, la joc şi la joacă, să se pună la mintea şi, măcar puţin, în rolul lor. Au venit autorităţi, invitaţi de seamă, dovadă că şcoala (în sens generic-instituţional) şi la nivel incipient (în cazul de faţă) reprezintă subiect de preocupare la nivelul Capitalei, cu sectoarele ei. Au fost oaspeţi, admiratori şi, în cele din urmă, parteneri integraţi în atmosferă primarul sectorului 5, Daniel Florea, prof. Ionel Florian Lixandru – inspector şcolar general al Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, prof. Marilena Stroescu – inspector şcolar, prof. Carmen Maria Breazu – inspector şcolar, directorul executiv al Direcţiei învăţământ Roxana Nedelcu, prof. Maria Popa – preşedinte al Sindicatului Învăţământ Sector 5. Au participat directori de grădiniţe şi alte cadre didactice dintr-o diversitate de unităţi, la rândul lor aducând câte ceva din realizările lor, ale copiilor pe care-i formează pentru viaţă.

Şi totuşi, a apreciat primarul Daniel Florea, nu a fost nimic deosebit: „Facem ceea ce trebuie să facem”. Sublinierea sa, confirmată de cei prezenţi, care cunosc munca de zi cu zi din unităţile de învăţământ ale sectorului 5, a întărit faptul că educaţia se găseşte la acasă şi beneficiază de susţinere.

De altfel, prof. Marilena Stroescu a şi evidenţiat caracterul de echipă definitoriu pentru activităţi fie ele cotidiene, fie excepţionale, de felul celei de faţă.

Cu trimitere directă spre conţinutul unuia dintre proiecte, prof. Ionel Florian Lixandru i-a felicitat pe toţi realizatorii şi susţinătorii lor şi, tentant, a deschis perspectiva unei continuităţi, printr-o excursie pe Dunăre.

Lumea largă a cântecului şi dansului

O caracterizare succintă a proiectului dedicat Dunării ne-a oferit directorul Grădiniţei nr. 205, Mariana Badea: „Proiectul educaţional a fost iniţiat de cadrele didactice din Grădiniţa nr. 205, având ca parteneri Grădiniţa nr. 35, Grădiniţa nr. 185, Grădiniţa Colegiului Tehnic de Industrie Alimentară «Dumitru Moţoc» şi Colegiul Naţional de Artă «Dinu Lipatti». Pe parcursul activităţilor din cadrul proiectului, copiii au pătruns într-o lume frumoasă, o lume a cântecului, a dansului, poeziei, poveştilor, proverbelor, zicătorilor şi strigăturilor, a unor evenimente tradiţionale, cum sunt Crăciunul, Paştele, Moş Nicolae, Mărţişorul. Astfel au avut posibilitatea să cunoască frumuseţea şi bogăţia folclorului, diversitatea tradiţiilor şi obiceiurilor. Au văzut îndeaproape originalitatea şi frumuseţea artei populare, ceea ce le-a stimulat curiozitatea pentru a investiga. Le-au fost oferite în acest fel experienţe de învăţare care să-i familiarizeze cu diferite culturi”.

Momentul inevitabil formal de evaluare a oricărui proiect a primit la Grădiniţa nr. 205 o formă de-a dreptul fermecătoare: o explozie de tinereţe pusă pe muzică şi ilustrată prin dans. Rând pe rând, grupele grădiniţei s-au succedat într-un iureş al costumelor populare, făcând paşi de dans mai siguri ori mai marcaţi de emoţiile primului an de grădiniţă. A fost suficient să se pornească dansurile (şi româneşti, şi specifice unor ţări dunărene), ca să se prindă şi cei mari şi toată lumea să se bucure din plin. Iar dialogul generaţiilor a continuat în sălile grupelor de copii, ateliere special amenajate, unde părinţii s-au aşezat la măsuţe şi s-au apucat să lucreze absolut firesc la olărit, ţesut, cusut, chiar la cojoace, curele, măşti şi păpuşi. Este de spus aici că prezenţa părinţilor în interiorul grădiniţei şi participarea lor la activităţi aparent copilăreşti înseamnă o constantă la Grădiniţa nr. 205, fiind treabă serioasă, metodă de lucru, de educare şi formare.

    De la joc la educaţie profitabilă

Pe aceeaşi line a educaţiei profitabile mai târziu (dar nu foarte) se situează şi proiectul educaţional constând în „desfăşurarea unor activităţi de formare şi informare a copiilor, a cadrelor didactice şi părinţilor, cu privire la noţiuni elementare de educaţie financiară, în vederea sprijinirii dezvoltării personale şi, implicit, a dezvoltării comunitare”. Altfel zis, este vorba despre încă o dovadă că o grădiniţă serioasă, cu notorietate recunoscută în performanţă, deţine resursele de afirmare a vocaţiei cu deschidere largă spre lumea din jur, spre timpul care vine. Meritul este al cadrelor didactice din Grădiniţa nr. 205: Alina Rebiga, Roxana Dicu, Ionela Bacnaşu, Ioana Ilie, Ioana Stănciucu, Fabiana Bumbăcea, Silvia Nistor, Margareta Drăghici, Marioara Ciucă, Mihaela Ignat, Ştefania Vezeanu. Directoarea Mariana Badea conchide: „Având în vedere buna colaborare care există între grădiniţă, comunitatea locală şi părinţi şi impactul pe care l-au avut cele două proiecte educaţionale în rândul preşcolarilor, părinţilor şi comunităţii locale, cu siguranţă acestea vor continua”.

 F. IONESCU