Socialize

Facebook
Home » Univers editorial » Manuale si auxiliare scolare » Educaţie socială, manual pentru clasa a V-a, Editura Aramis

Educaţie socială, manual pentru clasa a V-a, Editura Aramis

Privim în ochii copiilor şi taine adânci se desfac…

Un nou an şcolar ne invită a-i străbate treptele devenirii, amintindu-ne că permanenta reîntoarcere în universul copilăriei este mult aşteptata reîntoarcere a mitului tinereţii fără bătrâneţe şi vieţii fără de moarte.

În septembrie, sentimentul veşniciei capătă trup şi iluminându-ne visele, puritatea, îndumnezeirea, „uliţa copilăriei“ redevine cetatea în care vieţuim sufleteşte.

La început de an şcolar, Omagiu Purtătorilor de Lumină, dascălilor şcolii, autorilor de manuale şcolare, colectivului redacţional al Editurilor Aramis, Minerva şi revistei Tribuna Învăţământului care, de peste un sfert de secol, cu neobosită strădanie, cultivă în ochii copiilor de pretutindeni frumuseţea slovei şi gândul înalt al Cărţii!

În anul şcolar 2017-2018, elevii clasei a V-a vor studia după o nouă programă şcolară, aprobată prin OMEN 3393/28.02.2017, utilizând ca principale resurse didactice noile manuale şcolare.

Disciplina Educaţie socială este prevăzută în planul-cadru de învăţământ aprobat prin OMENCS nr. 3590/05.04.2016, aria curriculară Om şi societate.

În conformitate cu prevederile planului-cadru de învăţământ, la disciplina Educaţie socială, elevii vor studia:

  • Gândire critică şi drepturile copilului – clasa a V-a;
  • Educaţie interculturală – clasa a VI-a;
  • Educaţie pentru cetăţenie democratică – clasa a VII-a;
  • Educaţie economico-financiară – clasa
    a VIII-a.

Programa şcolară a disciplinei Educaţie socială pentru clasele gimnaziale:

 constituie o ofertă curriculară ce continuă aplicarea modelului de proiectare curriculară centrat pe competenţe, utilizat şi la nivelul învăţământului primar;

oferă deschiderea spre o educaţie complexă, vizând cele trei di­men­­­siuni ale educaţiei (formală, informală, nonformală);

propune dezvoltarea integrată a celor trei competenţe generale:

  1. Raportarea critică la fapte, evenimente, idei, procese din viaţa personală şi a diferitelor grupuri şi comunităţi, prin utilizarea unor activităţi specifice domeniului social;
  2. Cooperarea pentru realizarea unor activităţi şi pentru investi­garea unor probleme specifice diferitelor grupuri şi comunităţi, prin asumarea unor valori şi norme sociale şi civice;
  3. Participarea responsabilă la luarea deciziilor prin exercitarea spiritului de iniţiativă şi întreprinzător, respectiv prin manifestarea unui comportament social, civic şi economic activ.

contribuie la formarea progresivă şi dezvol­­tarea compe­tenţelor-cheie necesare în procesul de învăţare pe toată durata vieţii.

Manualul de Educaţie socială pentru clasa a V-a, autori Olga Pîrîială, Silviu Nicolae Pîrîială, realizat la Editura Aramis, este unul dintre câştigătorii licitaţiei de manuale şcolare pentru clasa a V-a.

Acest manual este realizat integral în conformitate cu programa şcolară, având o structură ce respectă logica internă a disciplinei şi particularităţile de vârstă specifice elevilor din clasa a V-a.

Informaţia transmisă prin text şi prin imagini, elemente multi­media, texte-suport, este prezentată în mod coerent şi atractiv, este adecvată nivelului de vârstă al elevilor, corectă din punct de vedere ştiinţific şi contribuie la formarea/dezvoltarea competenţelor prevăzute în programa şcolară.  Noţiunile ştiinţifice sunt însoţite de o bogată documentare, tratarea temelor fiind realizată prin apel la documente naţionale şi internaţionale care constituie referinţe fundamentale pentru problematica drepturilor copilului:

Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului;

Legea 272/2004 privind protecţia şi promo­varea drepturilor copilului, cu modificările şi completările ulterioare.

Conceptele/termenii/informaţiile sunt tratate în mod explicit, situând în centrul preocupării învăţarea activă, centrată pe elev, în acord cu particularităţile de vârstă şi specificul disciplinei de studiu. Textele sunt accesibile prin claritatea tematicii, a structurii compoziţionale, a mijloacelor de expresie.

Triada cunoştinţe-abilităţi-atitudini cultivă sensibilitatea ca dimensiune a cunoaşterii problemelor societăţii contemporane, promovând implicarea/participarea/voluntariatul.

Conţinuturile învăţării sunt organizate pe domenii şi reprezintă achiziţii de bază, mijloace informaţionale prin care se urmăreşte formarea competenţelor. Manualul şcolar apărut la Editura Aramis propune un demers didactic echilibrat, urmărind asimilarea treptată, constantă a conţinuturilor învăţării cu respectarea conţinutului ştiinţific al disciplinei, programei şcolare şi particularităţilor de vârstă ale elevilor clasei a V-a.

Unităţile tematice propuse, structura fiecărei unităţi de învăţare, structura lecţiei cu analiza tuturor componentelor şi variabilelor care o alcătuiesc, stabilirea secvenţelor corespunzătoare activităţilor instructiv-educative, a aplicaţiilor pe baza cărora cadrul didactic poate construe – în diferite moduri – demersul didactic dau concreteţe conţinuturilor de parcurs întru dobândirea ansamblului de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini prevăzut de programa şcolară în vigoare.

Pe aceste coordonate, unităţile tematice propuse în cadrul manualului de Educaţie socială sunt:

  1. „Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului“
  2. „Drepturile copilului. Responsabilităţi asociate acestora“
  3. „Respectarea, apărarea şi promovarea drepturilor copilului“
  4. „Instituţii guvernamentale, interguvernamentale şi non­guver­namentale cu rol în respectarea, apărarea şi promovarea drepturilor copilului“

În spiritul implicării elevilor în propria învăţare, programa şcolară consacră un rol special proiectului educaţional. Este creat, în acest fel, cadrul educaţional care apropie procesul de predare-învăţare-evaluare de viaţa reală.

În acest context, în cadrul manualului de Educaţie socială s-au alocat două unităţi de învăţare: 3. Proiectul educaţional tip A – „Copiii, promotori ai propriilor drepturi“ (semestrul I) şi 6. Proiectul educaţional tip B – „Mai mult verde în şcoala mea“ (semestrul al II-lea); ambele proiecte propun modalităţi concrete de exercitare a drepturilor copilului şi asumare a responsabilităţilor asociate fiecărui drept.

Structura fiecărei unităţi de învăţare este redată succint prin intermediul paginii de prezentare pe care sunt consemnate: numărul şi denumirea unităţii de învăţare, titlul fiecărei teme de parcurs, în ordinea indicată de pagina de cuprins a manualului, lecţia recapitulativă/de sinteză şi evaluarea sumativă: „Ce ştim? Cât ştim? Cum ştim?“.

Titlurile lecţiilor sunt adecvate tematicii unităţii de învăţare.

Secţiunea având ca generic: „Ce vei reuşi?“ familiarizează elevul cu aspecte referitoare la competenţele specifice vizate în cadrul unităţii tematice date, conform programei şcolare, element reglator cu caracter coercitiv la nivelul competenţelor, indicativ, la  nivelul conţinuturilor, orientativ, la nivelul sarcinilor de lucru.

Structura secvenţială a lecţiei urmează modelul E.R.R. (evocare-realizarea sensului-reflecţie) specific dezvoltării gândirii critice, ştiut fiind faptul că, la clasa a V-a, disciplina Educaţie socială urmăreşte dezvoltarea gândirii critice în raport cu/prin orientare către problematica drepturilor copilului. Se creează astfel o plajă largă de diferenţiere a demersului didactic, în funcţie de nivelul de achiziţii variate al elevilor şi specificul disciplinei de studiu. Învăţarea nu este un proces pasiv, ci o experienţă personală la care elevul trebuie să participe.

Abordarea gândirii critice şi a drepturilor copilului se realizează într-un mod integrat, pornind de la competenţele specifice definite în cadrul programei şcolare.

Activităţile de învăţare propuse urmăresc să susţină elevul în efortul de a reflecta critic asupra propriilor drepturi şi responsabilităţi; oferă, astfel, contexte pentru formularea de întrebări, construirea unui punct de vedere argumentat sau pentru examinarea opiniilor, explicaţiilor şi argumentelor formulate de alte persoane. În egală măsură, activităţile de învăţare urmăresc să stimuleze implicarea directă a elevilor în promovarea şi apărarea propriilor drepturi.

 

 

În vederea formării competenţelor specifice disciplinei Educaţie socială s-au utilizat, potrivit recomandărilor programei şcolare în vigoare: strategii, metode, procedee, mijloace şi forme de organizare a activităţii ce conferă învăţării un caracter practic-aplicativ, participativ şi creativ.

Grupându-le succint, exemplificăm:

  1. a) strategii euristice bazate pe jocul de rol, studiul de caz, analiza unor imagini ai căror protagonişti sunt copiii, schimbul liber de opinii, dezbaterea, conversaţia euristică, realizarea de către elevi a unor fişe, desene;
  2. b) strategii algoritmice bazate pe exerciţii de identificare, redactare individuală sau lucrând în perechi/în grupuri mici a unor scrisori;
  3. c) strategii explicativ-demonstrative realizate prin elaborarea unui dicţionar de termeni specifici educaţiei sociale, alcătuirea unor portofolii tematice în cadrul diferitor unităţi de învăţare;
  4. d) strategii algoritmice combinate cu strategii euristice realizate, de exemplu, prin iniţierea şi derularea unor proiecte individuale şi de grup, precum şi implicarea elevilor în activităţi de voluntariat.

 

Pe aceste coordinate, s-a urmărit: facilitarea realizării unor parcursuri diferenţiate de învăţare, construcţia progresivă de cunoştinţe/abilităţi/atitudini, utilizarea unor metode active, care să contribuie la dezvoltarea capacităţii de comunicare, a spiritului civic, la angajarea elevului în procesul de formare a competenţelor de participare în spaţiul social, pe fondul creării cadrului educaţional necesar înţelegerii de către elevii de gimnaziu a propriilor drepturi şi responsabilităţi.

Alternând activitatea frontală, individuală, în grupuri mici, în echipe ori ateliere a căror componentă vizează valorizarea inteligenţelor multiple, elevii explorează texte, citesc şi dezbat, analizează imagini sugestive, conceptograme-modele vizuale de învăţare ce au adeseori şi rol aperceptiv, descoperă elemente relevante referitoare la drepturile copilului şi responsabilităţile asociate fiecărui drept.

Pe aceleaşi coordonate, construiesc exemple, exersează activităţile specifice disciplinei pentru ca apoi să le utilizeze/aplice/verifice în contexte noi, de luare de decizii, de rezolvare de probleme, de rezolvare a unor situaţii dilematice, valorificând în procesul învăţării şi aspecte ale experienţei dobândite în contexte informale şi nonformale.

Astfel, modul în care sunt structurate lecţiile evidenţiază deo­potrivă:

componenta ideatică, cognitivă, exprimată prin informaţii clare, accesibile particularităţilor de vârstă generale şi individuale ale elevilor clasei a V-a;

componenta formativ-acţională, exprimată prin capacitatea de a aplica cunoştinţele în mod conştient, activ, participativ în condiţii variate, inedite;

componenta afectiv-atitudinală, cultivând sensibilitatea ca di­men­­siune a cunoaşterii, implicarea, voluntariatul;

componenta interogativ-reflexivă şi valorizatoare, din pers­pec­tiva aportului specific acestei discipline la realizarea finalităţilor educaţiei.

Cunoştinţe, valori, atitudini, comportamente constituie tot atâtea elemente-pretext pentru exersarea gândirii critice în raport cu/prin orientare către problematica drepturilor copilului.

Fiecare lecţie este structurată în mai multe secvenţe sau secţiuni, în funcţie de competenţele specifice vizate şi demersul didactic propus.

„Explorăm textul“ reprezintă o secvenţă de lucru frecvent utilizată pe parcursul manualului, prin intermediul căreia tratarea temelor se realizează, în acord cu prevederile programei şcolare, prin apel la documente ce constituie referinţe fundamentale pentru problematica drepturilor copilului:

Convenţia ONU cu privire la Drepturile Copilului (pag.12 – Nondiscriminarea/art. 2; pag. 24 – Dreptul la identitate/art. 7, art. 8; pag. 32 – Dreptul la joc şi activităţi recreative/art. 32 ş.a.)

Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, cu modificările şi completările ulterioare (pag. 26 – Dreptul la familie/art. 35; pag. 33 – Dreptul la joc şi activităţi recreative/art. 53 ş.a.)

„Citim şi dezbatem“ constituie o secvenţă de lucru care aduce în atenţia elevilor texte literare/texte nonliterare relevante pentru problematica drepturilor copilului şi universul referenţial al elevului clasei a V-a, facilitând interesante corelaţii inter-, intra- ori transdisciplinare. Sunt utilizate texte literare recomandate ca lectură elevilor (pag.  28 – „Şcoala, Edmondo de Amicis“; pag. 38 – „Micul Prinţ“, Antoine de Saint-Exupery; pag. 68 – „De-a  baba-oarba“, Mircea Sântimbreanu ş.a.), texte nonliterare având ca surse: pag. 10 – www.salvaticopiii.ro; pag. 34 – The State of the World’s Children; pag. 36 – www.stiri.tvr.ro, s.a.

Folosirea evenimentelor curente, având ca surse de informaţie ziare, reviste, internet, emisiuni radio TV destinate copiilor, introducerea în cadrul lecţiei a unor ştiri scrise sau audio, oferă posibilitatea unor conexiuni între sfera abstractă a unor concepte de studiat şi elemente semnificative din viaţa reală. În acest context, sunt propuse în cadrul acestei secvenţe şi texte create de copii, texte ce valorifică aspecte specifice ale preocupărilor elevilor clasei a V-a, universului interogativ şi, de ce nu, deopotrivă ludic („Vocea copiilor“ – pag. 30, pag. 40, pag. 54).

Secvenţa de lucru „Activitate în grupuri mici“ propune o paletă variată de situaţii şi activităţi de învăţare ce facilitează explorarea valenţelor instructiv-educative ale textului pretext. Exemplificăm metode utilizate în cadrul secvenţei date: „Ştiu! Vreau să ştiu! Am învăţat!“ – pag.10, „Turul galeriei“ – pag. 12, „Metoda învăţării reciproce“ – pag. 34, „Pălăriile gânditoare“ –  pag. 36 ş.a.

„Descoperim“ este o secvenţă de lucru ce ghidează elevii în descoperirea unor aspecte relevante vizând drepturile copilului, conţinutul fiecărui drept studiat şi responsabilităţile asociate acestuia şi identificarea unor situaţii de promovare/încălcare a drepturilor copilului.

Secvenţele de învăţare „Reţinem“ şi „Vreau să ştiu“ constituie o sinteză a informaţiilor esenţiale pe care le comportă conţinuturile învăţării, activităţii de bază prin care se urmăreşte formarea competenţelor la elevi.

Secvenţa de lucru „Exersăm“ propune o paletă variată de activităţi de învăţare, situaţii de învăţare interactive, productive, bazate pe interesul specific vârstei. Prezentarea graduală a situaţiilor şi activităţilor de învăţare, precum şi alternarea sarcinilor instructive cu cele de relaxare influenţează pozitiv dinamica programului zilnic.

Activităţile de învăţare propuse în cadrul secvenţei „Aplicăm. Ne verificăm“ stimulează comunicarea verbală, imagistică şi figurală, învăţarea socială, cultivarea disciplinei mintale interogative, dezvoltarea atitudinii critice, participative.

Aflaţi în faţa unor situaţii concrete din viaţa reală, elevii trebuie să-şi exercite drepturile şi responsabilităţile, să participe la luarea unor decizii personale şi de grup, să argumenteze alegerile făcute. Dintre metodele utilizate menţionăm: „Interviul în trei trepte“ – pag. 11, Studiu de caz – pag. 13, pag. 27, Focus-grup – pag. 15, Dezbaterea – p. 25, Masa rotundă – pag. 33, „Sondaj de opinie“ – pag. 37, Brainstorming – pag. 48 etc.

Domeniile tematice ale programei şcolare oferă un spaţiu generos unui cadru semnificativ pentru stimularea flexibilităţii cognitive şi a creativităţii elevilor, încurajându-i să adreseze întrebări („Valoarea întrebărilor“ – pag. 10, „Eu, tu, noi“ – pag. 12, „Eu întreb, tu răspunzi“ – pag. 18, „Explozia stelară“– pag. 24, „Răspunde, aruncă mingea, întreabă!“ – pag. 42), să exprime opinii personale („Părerea ta contează!“, „Exprimă-ţi părerea!“, „Joc de rol“, „Fapte şi opinii“, secvenţe utilizate frecvent în cadrul manualului), să manifeste iniţiativă („Eu, cetăţeanul…“ – pag. 15, „Nu violenţei în şcoală!“ – pag. 35, „Voluntariatul se învaţă!“ – pag. 55, „Călătorind prin comunitatea locală“ – pag. 61, „Copiii şi 112“ – pag. 71, „116111, Telefonul copilului“ – pag. 71), să aibă intervenţii argumentate („Avocatul unui drept“ – pag. 29, „Pro sau contra?“– pag. 33, „O decizie argumentată“ – pag. 35), să reflecteze asupra temelor în discuţie („Să reflectăm“ secvenţă frecvent utilizată în paginile manualului), să exprime idei originale şi emoţii autentice despre ceea ce se învaţă („Opinia ta contează! – pag. 88, „Invitaţie la dialog“ – pag. 89, „Sfatul copiilor“ – pag. 25, „Sfatul părinţilor“ – pag. 47, „Sfatul bunicilor“ – pag. 41).

Temele recapitulative/de sinteză propuse sunt distribuite în mod echilibrat, la sfârşitul fiecărei unităţi de învăţare, sfârşitul semestrului sau al anului şcolar şi contribuie la optimizarea procesului de predare-învăţare-evaluare, constituind multiple căi de acces întru valorificarea pe o treaptă superioară a achiziţiilor dobândite.

Temele recapitulative/de sinteză oferă cadrul
necesar interiorizării conceptelor tematice, experimentării propriilor abilităţi şi atitudini, antrenând elevul în realizarea unor conexiuni care să permită explicaţii, aplicaţii în contexte variate, din ce în ce mai largi, facilitând transferul a ceea ce se învaţă şi, nu în ultimul rând, conturarea unei perspective asupra
resurselor personale, astfel încât copilul să răspundă cu succes provocărilor şcolare şi celor cotidiene.

 

În vederea echilibrării conţinutului disciplinei cu itemii/testele de evaluare şi asigurării caracterului aplicativ al metodelor complementare de evaluare, unităţile tematice se finalizează cu module de evaluare sumativă ce succed temelor recapitulative/de sinteză.

Fişele de evaluare sumativă conţin grile de punctare ce facilitează evaluarea/autoevaluarea.

Itemii de evaluare propuşi acoperă întreaga gamă a tipologiei itemilor (obiectivi, semiobiectivi, subiectivi).

Metodele şi instrumentele clasice de evaluare alternează cu metode şi instrumente complementare precum: portofoliul, proiectul, observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor, evaluarea asistată de calculator/digitală, evaluarea în perechi, autoeveluarea, cea din urmă realizându-se prin utilizarea grilei de punctare, folosirea unui set de enunţuri metacognitive ori a jurnalului autoreflexiv din cadrul proiectului educaţional.

Rezumând:

– prin modul de structurare a învăţării, manualul constituie un real instrument de lucru pentru elevi;

– diversitatea situaţiilor de învăţare, a activităţilor multimedia, face posibilă o diversitate de soluţii didactice, aplicabile oricărei clase;

– caracterul practic-aplicativ, participativ şi creativ al activităţilor de predare-învăţare-evaluare stimulează dezvoltarea gândirii critice, construcţia progresivă de cunoştinţe, abilităţi, atitudini;

– tratarea temelor se realizează prin apel la documente-referinţe fundamentale pentru problematica drepturilor copilului;

– prezentarea grafică de excepţie, textele-suport şi ilustraţiile-pretext având ca protagonişti copiii.

Din perspectiva noii programe şcolare:

– continuă aplicarea modelului de proiectare curriculară centrat pe competenţe, utilizat şi la nivelul învăţământului primar;

– susţine orientarea pragmatică a aplicării programei şcolare prin accentuarea scopului pentru care se învaţă;

– abordarea gândirii critice şi a drepturilor copilului se realizează în mod integrat;

– contribuie la optimizarea procesului de predare-învăţare-evaluare, prin demersul didactic ce facilitează:

– „învăţarea despre…“ vizând nivelul cognitiv, informativ;

– „învăţarea prin…“ implicarea activă, participarea elevului;

– „învăţarea pentru…“ vizând nivelul reflectării învăţării în valorile promovate, atitudini, comportamente.

– acordă un rol special proiectului educaţional.

 

Prof. drd. grad did. I Olga PÎRÎIALĂ
Şcoala Gimnazială Petru Rareş,
Hârlău-Iaşi