Socialize

Facebook
Home » Noutati » Elemente de noutate în curriculumul pentru clasa pregătitoare și clasa I

Elemente de noutate în curriculumul pentru clasa pregătitoare și clasa I

Elemente de noutatePrincipalele direcții de modernizare a curriculumului românesc au la bază diagnoza actualului curriculum și a sistemului de educație, dar și câteva repere europene, precum cadrul calificărilor și competențele-cheie. Două dintre aceste direcții, promovate de OECD, sunt flexibilizarea curriculumului prin personalizarea educației și centrarea pe elev. Acestea implică atât o bună cunoaștere a nevoilor de dezvoltare ale elevului, în funcție de care se construiește demersul educațional, cât și utilizarea unor strategii didactice care să angajeze în activitate toți elevii și care să permită adecvarea la diferitele nevoi și stiluri de învățare ale acestora.

Legea educației naționale nr. 1/2011 precizează, la art. 66, alin. (5), modul în care pot fi folosite orele alocate disciplinelor școlare: „programa școlară acoperă 75% din orele de predare și evaluare, lăsând la dispoziția cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei/ domeniului de studiu respectiv. În funcție de caracte­risticile elevilor și de strategia școlii din care face parte, profesorul decide dacă procentul de 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu este folosit pentru învățare remedială, în cazul copiilor cu probleme speciale, pentru consolidarea cunoștințelor sau pentru stimularea elevilor capabili de performanțe superioare, conform unor planuri individuale de învățare elaborate pentru fiecare elev”. Așadar, plaja orară existentă în vechiul plan-cadru nu se mai justifică, fiecare cadru didactic având la dispoziție 25% din totalul orelor alocate fiecărei discipline, ore care pot fi folosite pentru activități de remediere/consolidare/stimulare, diferențiate în funcție de particula­ritățile fiecărei clase de elevi.

Programele aprobate prin OMEN 3418/2013 au fost adaptate în funcție de noutățile apărute în Planul-cadru pentru învățământul primar aprobat prin OMEN 3371/2013, potrivit căruia disciplinele din trunchiul comun au alocat un număr fix de ore. Odată cu dispariția plajei orare, au dispărut și conținuturile marcate cu asterisc, destinate a fi parcurse în situația în care cadrul didactic ar fi optat să folosească plaja orară pentru extindere. Drept consecință, în programele școlare aprobate prin OMEN 3418/2013, toate competențele și conținuturile au caracter obligatoriu. Programele au o structură nouă, care permite introducerea într-un singur format a celor trei programe de clasă pregătitoare, clasa I și clasa a II-a, pentru o mai bună vizualizare și urmărire a continuității și progresului la nivelul competențelor și conținuturilor. Această prezentare ajută la o conectare permanentă cu clasele anterioare și/sau următoare, asigurând coerența curriculumului, orizontală și verticală, inclusiv între nivelurile de școlaritate.

Alt element de noutate îl reprezintă structurarea conținu­turilor pe domenii specifice fiecărei discipline, care, de asemenea, să arate continuitatea și progresul de la un an de studiu la altul. Competențele specifice și conținuturile cuprinse în programe sunt în strânsă corelație. Noua programă conține o prezentare mai detaliată a conținuturilor, cu scopul de a sublinia elementele asupra cărora trebuie să se pună accent în exersarea competențelor specifice. Grupa­rea conținuturilor pe domenii ajută la urmărirea apariției/continui­tății/evoluției acestora de la un an de studiu la altul. De reținut faptul că exemplele de activități de învățare sunt doar propuneri de valorificare a experiențelor concrete ale copiilor, ele putând fi sau nu folosite, completate, adaptate în funcție de condițiile oferite de colectivul de elevi, de materialele și mijloacele didactice avute la dispoziție. Fiecare cadru didactic poate veni cu propriile propuneri de activități de învățare, subordonate aceluiași scop: formarea competențelor specifice prevăzute de programa școlară.

Analiza comparativă a programelor aprobate prin OMECT 4686/ 2003, OMECTS 3656/2012 și OMEN 3418/2013 permite evidențierea principalelor elemente de noutate.

Elemente de noutate prezente la clasa pregătitoare

Clasa pregătitoare face parte din învățământul general obligatoriu. Așa cum reiese din însăși denumirea sa, clasa pregătitoare are rolul de a pregăti elevul pentru învățarea specifică în primul rând clasei I, dar și următorilor ani de școală. Acomodarea cu mediul școlar se face într-un mod cât mai prietenos, principalul context de învățare fiind jocul, ca activitate predominantă pentru vârsta de șase ani.

Pentru elementele pregătitoare, studiate și exersate până în prezent în primele 6-8 săptămâni din clasa I, avem acum la dispoziție un întreg an școlar. Iată de ce noua programă include la Comunicare în limba română trasarea elementelor grafice care intră în componența literelor de mână: linii, puncte, bastonașe, zale, bucle, semiovale, ovale, nodulețe (competența specifică 4.1.). Aceasta presupune exersarea musculaturii fine a mâinii și coordonarea vizual-auditiv-motrică, elemente absolut necesare pentru învățarea scrierii de mână la clasa I. Desigur că aceste exerciții vor fi realizate cu resurse variate (plastilină, ață, bețișoare, nisip, geamuri aburite, tablă, markere de diferite culori și grosimi, foi veline, foi liniate, etamină, suport electronic etc.) și în diferite tipuri de activități, cât mai atractive pentru copii. De exemplu, activitatea poate fi organizată pe ateliere de lucru simultane, astfel încât să existe varietate, să poată fi mai bine urmărite și supravegheate atelierele cu grad de dificultate sporit. În programa veche, acesta era un element de conținut prevăzut pentru cei care optau să aloce mai mult de 4 ore pe săptămână la această disciplină. Noua programă este construită conform noului plan-cadru, adică pentru 5 ore pe săptămână.

La Matematică și explorarea mediului, concentrul numeric de operare este 0-31, pentru a realiza atât progresul față de grupa mare, cât și corelarea cu celelalte elemente de conținut care vizează unitățile de măsură pentru timp: ziua, săptămâna, luna, anotimpurile. Înainte de introducerea clasei pregătitoare, această pregătire a elevilor se realiza în primele 6-8 săptămâni din clasa I, când se exersau formarea, compunerea, descompunerea, scrierea, citirea, compararea și ordonarea numerelor naturale de la 0 la 10. Având în vedere faptul că acum această perioadă de pregătire se realizează pe parcursul unui întreg an școlar, noua programă de Matematică și explorarea mediului este construită pentru un concentru mai larg, propus de vechea programă, și anume 0-31. Astfel, vechea programă conținea patru competențe care vizau, în regim de extindere, recunoașterea numerelor în concentrul 0-31, compararea cardinalelor unei mulțimi, sesizarea magnitudinii unui număr și identificarea cardinalului unei mulțimi la care s-au adăugat/scos 1-5 elemente, în concentrul 0-31. Alte trei competențe vizau realizarea de adunări și scăderi cu 1-2 unități, în concentrul 0-10. Adaptarea a fost considerată necesară tocmai pentru a realiza o cât mai bună valorificare a timpului școlar și pentru a asigura elevilor o pregătire care să le ușureze parcurgerea clasei I. Astfel, programa nouă conține competențe care vizează: recunoașterea, formarea, citirea, scrierea cu cifre, compararea și ordonarea numerelor, în etape: de la 0 la 10, de la 10 la 20, de la 20 la 31; efectuarea de adunări și scăderi în concentrul 0-31, prin adăugarea/ extragerea a 1-5 elemente dintr-o mulțime dată, folosind numărarea de obiecte sau imagini, calculatorul, metoda balanței; rezolvarea de probleme în care intervin operații de adunare sau scădere cu 1-5 unități în concentrul 0-31, cu ajutorul obiectelor, folosind jocuri de rol care să îi pună în situații întâlnite în viața reală („La cumpărături”, „În parc” etc.); realizarea unor schimburi echivalente valoric folosind reprezentări neconvenționale în probleme-joc simple, de tip venituri-cheltuieli, cu numere din concentrul 0-31 („La magazin”, „În parcul de distracții” etc.).

Desigur, formarea acestor competențe specifice trebuie să se realizeze pornind de la respectarea particularităților de vârstă ale copiilor de 6 ani. În acest sens, este necesară o abordare specifică educației timpurii, bazată în esență pe stimularea învățării prin joc, care să ofere în același timp o plajă largă de diferențiere a demersului didactic, în funcție de nivelul variat de achiziții ale elevilor. De aceea, activitățile de învățare propuse sugerează modalități concrete prin care pot fi exersate și formate aceste competențe, toate bazate pe folosirea unor suporturi intuitive – obiecte (pietre, frunze, flori, bețișoare etc.), semne, imagini.

Adunările și scăderile sunt prevăzute a fi realizate prin numărare sau cu suport intuitiv. Câteva contexte de folosire a numerelor până la 31, ușor de explorat și utilizat la clasa pregătitoare, sunt: identificarea zilei în cadrul lunii din care face parte; numărarea elevilor prezenți și identificarea numărului de elevi absenți; sondarea preferințelor elevilor pentru diverse jocuri, jucării, animale, personaje, flori, culori etc. și inventarierea rezultatelor; numărarea și ordonarea lunilor anului; completarea calendarului naturii pentru fiecare lună ș.a. Concentrul permite identificarea și rezolvarea unor probleme din realitatea clasei, cunoscută de elevi, palpabilă, ca de exemplu: În clasă sunt 19 locuri ocupate și 5 locuri libere. Câte locuri sunt în total?; În clasa noastră sunt înscriși ___ de elevi. Astăzi sunt prezenți/absenți __ elevi. Câți elevi sunt absenți/prezenți?; Din totalul de 20 de elevi, 11 aleg atelierul de construcții, iar restul atelierul de pictură. Câți elevi aleg atelierul de pictură?; Urmărind calendarul, calculați câte zile sunt în 2 săptămâni. Dar în 3 săptămâni?.

Față de programa aprobată prin OMECTS 3656/2012, noua programă introduce ca noutate cuboidul, cubul și sfera existând și în programa veche. Competența care se dorește a fi formată pe parcursul clasei pregătitoare vizează identificarea acestor corpuri geometrice (cub, cuboid, sferă) în obiecte manipulate de copii și în mediul înconjurător. În acest sens, sunt propuse activități de învățare în care elevii să le recunoască și să le denumească, precum jocurile de construcții folosind piese din lemn sau plastic, descrierea unor corpuri geometrice din mediul apropiat (cub: cutie, zar, piesă din trusa de construcții; cuboid: camera, sala de clasă, cutii, dulap, bloc; sferă: minge, bilă, Soarele, Luna), construirea unor obiecte uzuale având formă de cub sau cuboid.

Materialul didactic sugerat în activitățile de învățare propuse nu are caracter de obligativitate. Activitățile de învățare sunt sugestii pentru formarea competențelor. Ele pot fi și trebuie adaptate specificului fiecărei clase, inclusiv în funcție de resursele de care dispune fiecare cadru didactic care predă la clasa pregătitoare. Cadrul didactic trebuie să urmărească permanent realizarea de conexiuni între toate disciplinele, prin oferirea unor contexte de învățare relevante pentru realitatea cotidiană a elevului de clasă pregătitoare, care să îl mențină amplasat în mediul cunoscut lui și care să fie totodată atractive, instructive și folositoare.

Elemente de noutate prezente la clasa I

În anul școlar 2013-2014, elevii din clasa I beneficiază de programe școlare care valorifică experiența de învățare acumulată până la vârsta de șapte ani, inclusiv în clasa pregătitoare, fără a conține însă obstacole pentru cei care nu au urmat cursurile clasei pregă­titoare și s-au înscris direct în clasa I. Conținuturile sunt abordate concentric și progresiv, fiind reluate și adăugate metodic, piesă cu piesă. În timp ce clasa pregătitoare este un an de acomodare pentru micul elev, clasa I este primul an de integrare efectivă în mediul școlar, care aduce ca principal element de noutate introducerea calificativelor.

În noua programă de Comunicare în limba română, elementele grafice care intră în componența literelor de mână nu sunt incluse în lista de conținuturi, fiind prevăzute în programa de clasă pregătitoare. Acestea pot fi reluate în primele două săptămâni de școală, în perioada de recapitulare, de data aceasta pe liniatura tip I.

După cum arată și denumirea disciplinei, în primii trei ani de școală, accentul se pune pe comunicare, orală și scrisă. Elevii trebuie să învețe să comunice în contexte concrete, pentru ca învățarea să își producă efectul și în alte situații asemănătoare, reale sau simulate. Astfel se explică și introducerea unor elemente de scriere funcțională precum biletul, invitația, scrisoarea și jurnalul, realizate cu text și desene și încadrate în teme sau proiecte accesibile școlarului mic. Este introdusă linia de dialog, ca semn de punctuație folosit în formularea de întrebări și răspunsuri, alături de punct și semnul întrebării. Sunt incluse, de asemenea, transcrierile, absolut necesare pentru formarea deprinderilor de citire și de scriere, precum și scrierea imaginativă (texte de 3-5 enunțuri), pornind de la experiențe trăite.

Este important să continuăm și în clasa I crearea acelei atmosfere de lucru deschisă, prietenoasă, presărată cu jocuri și antrenamente amuzante. Jucăriile pot și trebuie să rămână prietenii elevilor din clasa I, cu atât mai mult dacă sunt confecționate chiar de ei. Ele pot fi utilizate cu succes în crearea unor contexte de comu­nicare absolut necesare în formarea competențelor de comunicare.

Principalele elemente de noutate aduse de programa de Matematică și explorarea mediului sunt adunarea și scăderea în concentrul 0-100, cu trecere peste ordin, și citirea ceasului la jumătatea de oră. Toate celelalte elemente noi față de programa aprobată prin OMECT 4686/2003 sunt dezvoltări firești ale competențelor și conținuturilor din clasa pregătitoare.

Totul se introduce treptat, ca și la clasa pregătitoare, folosind numărarea și suportul intuitiv, în contexte de explorare a mediului apropiat și cunoscut elevului. Problemele vor fi inspirate din orizontul tangibil al elevului de clasa I și vor putea conține colectarea, citirea și înregistrarea datelor obținute din măsurători efectuate folosind centimetrul, litrul, ora, ziua, banii și leii, în concentrul 0-100. Jocul didactic va predomina, asigurând participarea activă a elevilor, individuală și în grup. Aceștia vor fi încurajați să exploreze mediul apropiat, să pună întrebări, să intervină, să exprime propriile idei și trăiri în legătură cu ceea ce învață, să propună soluții de rezolvare a unor probleme. Este de preferat ca, ori de câte ori este posibil, să se organizeze secvențe didactice în mediul natural, de observare, experimentare, măsurare, colectare de date privind diverse plante și animale, rolul structurilor de bază ale acestora, transformări ale apei, prezența Soarelui, ca sursă de lumină și căldură, căderea liberă a corpurilor, producerea și propagarea sunetelor. O astfel de învățare holistică, apropiată universului de cunoaștere al copilului de șapte ani, are avantajul de a fi mai interesantă pentru copil și de a asigura o înțelegere mai profundă a conceptelor. Noile programe promovează învățarea experiențială, prin implicarea directă a elevului în realitatea studiată. Accentul este pus pe valorificarea în contexte reale a cunoștințelor, abilităților și valorilor însușite, prin creșterea ponderii activităților cu caracter practic-aplicativ în cadrul fiecărei discipline școlare. Nu trebuie să uităm că formarea competențelor depinde în mare măsură de modul în care cadrul didactic proiectează și organizează învățarea și de gradul în care pune accent pe dimensiunea aplicativă a cunoașterii.

Iliana DUMITRESCU, cercetător științific, Director adjunct, Institutul de Științe ale Educației