Socialize

Facebook
Home » Actualitate » Ultima ora » EvaluareA Naţională, UN BAROMETRU FIDEL AL NIVELULUI DE PREGĂTIRE GIMNAZIALĂ?

EvaluareA Naţională, UN BAROMETRU FIDEL AL NIVELULUI DE PREGĂTIRE GIMNAZIALĂ?

Absolvenţii clasei a VIII-a se află deja într-o binemeritată vacanţă după ce au trecut prin botezul focului, primul examen important al vieţii lor, admiterea la liceu. Potrivit datelor finale făcute publice de Ministerul Educaţiei Naţionale în urma contestaţiilor, procentul mediilor peste 5 este de 77%, numărul candidaţilor care s-au înscris în această categorie fiind de 108.294 la nivel national. Dintre aceştia, 497 au reuşit să obţină nota 10, cei mai mulţi fiind din Bucureşti, unde s-au obţinut 112 medii maxime. Cele mai multe dintre medii sunt cuprinse în intervalul 9-9,49, adică 13.066. Tot în urma contestaţiilor a scăzut numărul celor care nu au reuşit să obţină media 5, de la 32.460 la 32.418, adică un procent de 23%. Pe discipline de examen, lucrurile au stat în felul următor: la proba de Limba şi literatura română s-au înregistrat 121.315 note peste 5, adică 86,1%. Dintre acestea, 1.745 au foste note de 10.  La Matematică, 92.886 de candidaţi au obţinut note mai mari de 5, iar 4.450 de candidaţi au fost notaţi cu 10. Rata de participare a fost de 97,1%, şase elevi fiind eliminaţi din concurs ca urmare a unor tentative de fraudă. Să mai spunem că media obţinută la Evaluarea Naţională este unul dintre criteriile care contează, într-un procent de 80%, la admiterea la liceu, în vreme ce media generală de absolvire a gimnaziului contează într-o proporţie de doar 20%. Per total, a fost un examen curat, ale cărui rezultate s-au încadrat în limitele normale unei competiţii de o asemenea importanţă, nici mai bune, nici mai slabe decât cele înregistrate anul trecut, la examenul de capacitate, cu un procent de reuşită de 62%.

 Judeţele fruntaşe, în care s-au întregistrat cele mai multe medii peste 5, cu procentaje de peste 85%, sunt Brăila – 92%, Clujul – 90%, Prahova – 87,6%, Muncipiul Bucureşti – 87,2% şi, în fine, judeţul Galaţi – 85,6%. La polul opus e poziţionează, din nou, ca şi în cazul examenului de bacalaureat, judeţele Giurgiu (61,1%), Teleorman (63,5%), Harghita (67,9%).

 

Date statistice din ţară  privind promovabilitatea


78,92% din elevi au reuşit, în judeţul Olt, să obţină medii mai mari de 5 la Evaluarea Naţională, nouă dintre aceşti copii reuşind să ia nota maximă la ambele probe. 557 dintre candidaţii olteni au obţinut note mai mici de 4,99. Cele mai slabe rezultate au fost înregistrate la Matematică, unde aproximativ 900 dintre candidaţi nu au reuşit să obţină media 5.

În judeţul Timiş, 72% din absolvenţii de clasa a VIII-a au obţinut note peste 5. Din cei 4.225 de candidaţi, 3.051 au obţinut note peste 5. Au fost înregistrate şi două medii generale 10, iar 28 de candidaţi au obţinut medii peste 9.90.

În judeţul Arad, procentul de promovabilitate este de 71,56%. Aici, un singur candidat a obţinut media 10. În judeţul Alba, 107 elevi au obţinut medii de 10, iar  57% din cei prezenţi au luat cel puţin media 5. Patru elevi din Alba au avut media generală 10.

La nivelul judeţului Constanţa, aproximativ trei sferuri din elevi au promovat examenul, obţinând medii peste 5, iar nouă dintre ei au avut media 10.

În judeţul Dolj, 11 candidaţi au obţinut media 10, iar, conform Mediafax, şapte şcoli din mediul rural au înregistrat o promovabilitate de 100%!

11 dintre absolvenţii claselor a VIII-a din judeţ au obţinut medii de 10, iar şapte şcoli din mediul rural au înregistrat promovabilitate de 100%, transmite corespondentul Mediafax.

La nivelul judeţului Dolj, procentul de promovabilitate la Evaluarea Naţională se apropie de 70%.

75% din elevii care au susţinut Evaluarea Naţională în 2016 au luat note peste 5, rata fiind în scădere faţă de 2015, când 79,3% din elevi au obţinut note peste 5. În 2016 însă, media de admitere în liceu a fost media dintre media generală obţinută la Evaluarea Naţională (cu o pondere de 75%, comparativ cu 80% anul acesta) şi media generală de absolvire a claselor din gimnaziu (cu o pondere de 25%, comparativ cu 20% anul acesta).

În funcţie de media generală, elevii vor opta pentru liceul dorit. Cele mai bune şi mai dorite licee din ţară sunt în continuare Colegiul Naţonal Gheorghe Lazăr, Colegiul Naţional Sfântul Sava, Colegiul Naţional de Informatică Tudor Vianu, toate din Bucureşti.

Baremul de corectare la Limba şi literatura română şi punctul 6 de la subiectul 1
al probei de Matematică


Aşa cum ne-am obişnuit în ultimii ani la examenele naţionale, acestea sunt însoţite organic de scandaluri mai mari sau mai mici. A avut parte sesiunea din vară a Bacalaureatului de scandaluri? Cum ar fi putut face excepţie Evaluarea Naţională! Ar însemna că cele două nu sunt organizate în aceeaşi ţară. Anul acesta, unul dintre factorii declanşatori de scandal l-a reprezentat baremul de corectare la Limba Română – Evaluarea Naţională 2017. Acesta a născut dispute serioase între profesori corectori. O parte din ei au afirmat că s-a strecurat o greşeală. Aceştia au susţinut că substantivul „factorul“ din fraza „acum se crede că factorul limitator este rapiditatea cu care…“ era, de fapt nume predicativ, nu subiect, 4aşa cum se punctase în baremul de corectare (realitatea.net). Alţi profesori au fost de părere că răspunsul corect este cel din baremul de corectare: Cu toate acestea, cei care au răspuns conform baremului au pierdut un punct…

La examenul de Matematică, mai mulţi profesori, elevi, dar şi părinţii acestora au reclamat faptul că punctul 6 de la primul subiect al probei nu a fost corect formulat şi, drept consecinţă, i-a indus în eroare pe mulţi dintre candidaţi. Mai mulţi părinţi şi elevi spun că vor depune contestaţii la proba Matematică de la Evaluarea Naţională din cauza problemei 6 de la Subiectul I, care nu ar fi clar enunţată.

Evaluarea Naţională 2017, mai uşoară decât sesiunea 2016 


Sesiunea 2017 a exa­menului de capacitate a fost, după spusele candidaţilor, dar şi ale părinţilor acestora, mai uşoară decât anul trecut, accesibilă şi, cu micile excepţii de care am amintit, rezonabile. Pentru candidaţii bine pregătiţi, probele nu au ridicat probleme, pentru majoritatea elevilor de clasa a VIII-a care au susţinut examenul la capacitate 2017 subiectele având un grad mediu de dificultate, mai uşoare chiar decât cele de la simularea din timpul anului.

Pentru unii, subiectele au părut a fi mult prea uşoare, însă unii părinţi au acuzat chiar faptul că nivelul scăzut de dificultate al acestora nu a fost în avantajul, ci în dezavantajul copiilor lor. Oricum ar fi, lecţia dură a ultimilor ani în care la examenele naţionale s-a picat pe capete atât din pricina gradului ridicat de dificultate al subiectelor, cât a lipsei de claritate a enunţurilor acestora i-a învăţat ceva pe cei care  vremelnic ocupă funcţii de conducere în cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale: prima şi cea mai importantă menire a unui examen nu este aceea de a evidenţia ceea ce nu ştie candidatul, ci, în primul rând, ceea ce acesta ştie.

Cei care nu au reuşit să obţină  media 5,00 pot opta pentru învăţământul dual-profesional. Pe ceilalţi îi aşteaptă patru ani în care vor trebui să se pregătească serios şi susţinut pentru examenul maturităţii, bacalaureatul, pentru învăţământul superior şi pentru viaţă.

Marcela GHEORGHIU