Socialize

Facebook
Home » Actualitate » Ultima ora » EXAMENELE NAȚIONALE, LA ORA EVALUĂRII -SCĂDEREA NIVELULUI DE PREGĂTIRE A ELEVILOR, NEÎNCREDEREA ÎN CORECTITUDINEA NOTĂRII, CARENȚELE SISTEMICE, TEME DE ÎNGRIJORARE PENTRU MINISTERUL EDUCAȚIEI

EXAMENELE NAȚIONALE, LA ORA EVALUĂRII -SCĂDEREA NIVELULUI DE PREGĂTIRE A ELEVILOR, NEÎNCREDEREA ÎN CORECTITUDINEA NOTĂRII, CARENȚELE SISTEMICE, TEME DE ÎNGRIJORARE PENTRU MINISTERUL EDUCAȚIEI

După simulări, testări, pregătiri etc., examenele naţionale ajung la scadenţă, când trebuie să fie reale. Odată trecută sesiunea, nu mai putem nici măcar să dăm din colţ în colţ, ci doar să constatăm rezultatele şi să tragem învăţăminte pe marginea lor. Cu fatalitate, aşa se întâmplă an de an la scara sistemului de educaţie. În urmă rămân statisticile, aprecierile, proiectele ministeriale şi interesul viitorilor candidaţi.

Eterna ameninţare cu şcoala profesională ca pedeapsă

Persistenţa de-a lungul mai multor ani în unele unităţi de învăţământ a rezultatelor foarte slabe la examene naţionale, coroborate cu mediile generale la încheierea claselor pe rând din câte o serie de elevi, este unul dintre aspectele frapante la sfârşitul actualei sesiuni. Ministerul Educaţiei Naţionale informează că în toată ţara se înregistrează 27 de licee care de şase ani încoace au rata de promovare a bacalaureatului între 0 și 5%. Ministrul Ecaterina Andronescu apreciază că aşa ceva este inacceptabilşi atrage atenţia că „elevii care au avut asemenea rezultate slabe la bacalaureat sunt cei care au intrat în clasa a IX-a cu medii sub 5, de aceea și insistența noastră de anul acesta de a crește numărul de locuri la școlile profesionale. Vom analiza situația șinu exclud ca aceste licee să se transforme în școli profesionale“. Dincolo de nedumerirea de ce a fost nevoie de atâţia ani ca să pornească o analiză, este de observat că transformarea în şcoli profesionale a liceelor care la examenul de bacalaureat abia se ridică peste zero (dacă se ridică!) este reiterată periodic şi niciodată aplicată. De fiecare dată, necesara transformare este enunţată ca o formă de pedepsire a liceelor care nu obţin în ansamblu medii de trecere. Prezentarea măsurii respective ca o formă de corelare a disponibilităţilor unităţilor de învăţământ în cauză cu necesităţi economice şi sociale locale lipseşte mereu. Respingerea învăţământului profesional apare astfel ca explicabilă.

Gimnaziul, tot mai greu de dus până la capăt

La nivelul gimnaziului, potrivit datelor statistice ministeriale, motivele de  îngrijorare sunt provocate de creşterea ponderii elevilor care la sfârşitul clasei au rămas corijenţi sau cu situaţia şcolară neîncheiată, mai ales comparativ cu situaţia de la sfârşitul fiecăreia dintre clasele anterioare. Procentele arată că la sfârşitul clasei a V-a ponderea elevilor în asemenea situaţie apare ca fiind mare, probabil din cauza şocului trecerii de la ciclul primar la cel gimnazial. Mai departe, observă ministrul Ecaterina Andronescu, procentul elevilor corijenţi şi al celor cu situaţia neîncheiată se diminuează la nivelul terminării claselor a VI-a şi a VI-a şi apoi creşte iar, chiar mult, spre 20%, la finalul clasei a VIII-a. Mai mult decât atât, focalizând observaţia asupra clasei a VIII-a, ponderea elevilor corijenţi şi a celor cu situaţia şcolară neîncheiată a crescut mult anul acesta faţă de anul trecut şi faţă de 2017. Exemplele se regăsesc la nivelul mai multor judeţe: Brăila – 19,56% în 2019, faţă de 6,64% acum un an şi de 4,56% în 2017; Prahova –  14,47% corijenţi şi cu situaţia neîncheiată în 2019, 4,95 în 2018, 4,61% în 2017; Tulcea – 16,01% anul acesta, 7,77 în 2018; Călăraşi – 16,25% în acest an şcolar, 7,18% în 2018; Ilfov – 15,49% în 2019, de la 7,42% în 2018 şi 6,34% în 2017; Cluj – 12, 40% în 2019, faţă de 4,71 în 2018; Bistriţa-Năsăud – 11,35% în 2019, de la 4,99% anul trecut; Vaslui – 13,58% în 2019, comparativ cu 5,62% în 2018. Ministerul Educaţiei Naţionale anunţă şi în situaţiile de acest fel efectuarea unor analize în judeţe. În orice caz, preventiv, îşi menţin utilitatea cursurile remediale de recuperare a decalajelor, pe care ministrul educaţiei naţionale, Ecaterina Andronescu, le vede aplicabile încă de la clasa a II-a. 

Contestarea rezultatelor, semn de neîncredere în justeţea examenelor

Prima sesiune de examene naţionale din acest an a fost caracterizată şi prin numărul foarte mare de medii modificate în urma contestaţiilor. Datele arată că rezultatele a 13% din totalul lucrărilor de la bacalaureat au fost contestate. În fiecare din ultimii trei ani, au fost depuse între 42.000 și 48.000 de contestaţii. Ministrul EcaterinaAndronescu consideră numărul contestaţiilor, inclusiv numărul notelor schimbate în urma contestaţiilor, ca excesiv, reprezentând „un mare semnal de alarmă, care impune automat și măsuri pentru a remedia această situație“. Şi în acest caz, măsura sugerată – fără a însemna aplicare iminentă – este cunoscută, preconizată mai de mult şi deloc aplicată până acum: obiectivarea prin teste-grilă. „Să regândim examenele din punctul de vedere al itemilor obiectivi și din punctul de vedere al formării celor care evaluează“, spune ministrul educaţiei naţionale. Argumentele le aduce din propria experienţă academică, de la Politehnică, precum şi din obiectivitatea testelor Cambridge. O investigaţie se va face şi asupra mecanismului şi efectelor contestaţiilor la examenele naţionale şi, adaugă ministrul, „când o să avem situația exactă o să elaborăm metodologia pentru examenele viitoareșio să vă comunicăm“. În acelaşi timp, contestarea pe scară largă a notelor şi a mediilor arată o neîncredere în obiectivitatea evaluatorilor, în justeţea examenelor.

Pornind tot de la modificările de note de la o corectură la alta şi oprindu-se asupra diferenţelor mari dintre aprecierile rezultate, ministrul educaţiei naţionale deschide şi pers­pectiva elaborării unor bareme de evaluare a lucrărilor de examen mai utile evaluatorilor, în sensul de a fi „mai concret ancorate în subiectul respectiv şi în posibilele rezolvări pe care le presuspune subiectul“. Este preconizată şi reducerea nivelului de diferenţă între notele puse de cei doi corectori ai fiecărei lucrări, diferenţă care impune a treia corectură. Refe­ritor la profesorii din comisiile de corectură ale căror note se constată ulte­rior că nu au fost corecte, ministrul educaţiei naţionale se pronunţă ferm: „Aceste cadre didactice să nu mai participe la evaluările anilor următori“. Ca situaţiile să se diminueze, o măsură luată în calcul este formarea profesorilor evaluatori „în aşa fel încât dife­renţele să nu mai fie atât de mari“. Pe marginea actualelor examene naţionale şi în perspectivă, ministrul Ecaterina Andronescu cochide: „Trebuie să fim foarte atenţi atunci când facem corectura unei lucrări, pentru că în spatele acelei lucrări este nu numai un copil a cărui soartă depinde de nota pe care noi o dăm, ci este o familie, sunt rudele care cu siguranţă urmăresc, e societatea în ansamblul său“.

F. IONESCU