Socialize

Facebook
Home » Societate » Educatie pentru societate » Familia și rolul ei fundamental în educarea tinerelor generații și edificarea societății

Familia și rolul ei fundamental în educarea tinerelor generații și edificarea societății

Educaţia pentru respectarea familiei a dat esenţă dezbaterii organizate de Federaţia Internaţională a Comunităţilor Educative, Secţiunea România (FICE România) la Palatul Parlamentului cu tema „Familia în societatea românescă și pregătirea copiilor și tinerilor pentru viața de familie“ – o reuniune de profesionişti în educație, cercetare, administraţie publică locală, care au pledat cu argumente ştiinţifice, realizări practice, contribuţii proprii pentru promovarea unor modele de integrare personală în societate şi pentru îmbunătăţirea cadrului care să permită dezvoltarea armonioasă a copilului, a familiei. Având ca parteneri în derularea evenimentului Asociaţia Directorilor Direcţiilor Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, Asociaţia Comunelor din România, Ministerul  Educaţiei Naţionale, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Familiei şi a Drepturilor Copilului, FICE România a continuat astfel seria de manifestări pe care le-a iniţiat pentru a face cunoscute situaţia actuală, preocupările constante în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului și familiei din România, al îmbunătăţirii şi profesionalizării serviciilor de profil.

 

Educaţia morală nu o poate face statul

Cuvântul de bun venit a fost prezentat de prof. Toma Mareş, preşedintele organizaţiei FICE România, care a insistat asupra cerinţei unei abordări pragmatice şi raţionale a temei, în condiţiile normalităţii coexistenţei familiale şi, în ansamblu, în mediul şcolar, social, local.

Din perspectiva Legislativului, Gabriela Creţu (senator, preşedinta Comisiei pentru afaceri europene) a semnalat că „în condiţiile sociale şi economice de astăzi, nivelul de aşteptare faţă de familie este foarte ridicat“. Aprecierea sa a fost că „familia se confruntă cu un amalgam de probleme“, trecându-le în revistă pe cele mai grave: „Familia împrăştiată, a cărei frecvenţă este mult mai mare decât credem noi, apoi copiii fără repere în educaţie, bătrânii fără sprijin, violenţa în familie“. În faţa unei asemenea situaţii, a afirmat Gabriela Creţu, „statul poate elabora politici publice, legi, însă educaţia morală nu o poate face statul“.

La rândul său, deputatul Corneliu Bichineţ (Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic) s-a referit la educaţia în spiritul valorilor umane pe care adulţii au datoria s-o transmită tinerilor şi a remarcat experiența pe care FICE România, personal preşedintele Toma Mareş, a acumulat-o de-a lungul anilor şi a transpus-o în programe de acţiune şi de formare, precum şi în lucrări de specialitate.

Declarându-se categoric profamilie, prof. univ. dr. Ioan Neacşu (Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei a Universităţii din Bucureşti) a susţinut o prelegere asupra rolului pedagogiei sociale, semnalând că la ora actuală „pedagogia socială lipseşte cu desăvârşire“.

Rezultate de etapă ale unor cercetări proprii asupra familiei contemporane a prezentat şi Simona Bucura Oprescu (deputat, Comisia pentru afaceri europene).

Ambasadorul Spaniei la Bucureşti, Ramiro Fernández Bachiller, a explicat specificul legislaţiei spaniole în ceea ce priveşte familia, cu observaţia că în ultimii ani s-au produs „schimbări la nivel de comportament, de roluri asumate şi de relaţii între membrii familiei“.

Ca doctorand în politici publice, Luba Devetakova-Stoianova (Bulgaria) s-a referit la intervenţiile sociale care vizează copiii şi familiile din ţara sa. Una dintre observaţiile detaliate pe bază de cercetare proprie a avut în centrul ei efectele societăţii postindustriale asupra nivelului de trai şi de educaţie în familie.

Referindu-se la mecanisme de investigare cu mijloacele ştiinţei asupra familiilor în situaţii de risc, dr. Călin Drăgoi (Germania) a admis că, deocamdată, „absenţa unor studii serioase asupra familiei este o problemă generală, nu numai în România“.

Administraţia locală ţine familia unită

Dialogul administraţiei publice locale cu exponenţii educaţiei a fost deschis de Mariana Gâju, primarul comunei Cumpăna, judeţul Constanţa, cu „16.000 de locuitori, familii cu educaţie sau cu mai puţină educaţie, oameni pentru care nu în fiecare zi e cântec, joc şi voie bună“. La Cumpăna, a anunţat primăriţa, policlinica, şcoala, funcţionarii răspunzători „îl ştiu pe fiecare copil de când se naşte“; şi întăreşte: „Cu toţii, instituţii şi comunitate, facem în aşa fel, încât educaţia să fie cea care să ne lege de familie“.

Primarul comunei Sadu, judeţul Sibiu, Valentin Dumitru Ioan Ivan, a vorbit despre „Satul românesc, element de stabilitate a familiei“. În acest sens, elementele fundamentale la care a semnalat că se raportează educaţia copiilor localnici sunt „comunitatea şi vecinătatea“, iar principiile de viaţă care li se transmit se revendică din „afecţiune şi respect reciproc“.

Biserica se apropie, din poziţia ei, de problematica educaţiei în comunitate. Exemple din parohia sa a enunţat părintele Cristian Laurenţiu Dumitru (Călăraşi), care a spus că în special tinerilor li se transmit noţiuni de educaţie pentru sănătate, pentru viaţa de familie. „În mediul rural, atitudinea faţă de familie încă se păstrează pozitivă. La noi, sunt câte două-trei, chiar patru generaţii care locuiesc într-o gospodărie“, a arătat părintele Dumitru.

Viaţa în familie, perioada cea mai importantă din educaţia copilului

Perioada trăită în familie reprezintă perioada cea mai importantă din viaţa copilului, a apreciat prof. Sorin Valerian Chirilă (director general, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Alba), lansând întrebarea: „Toţi cei care pot da naştere unor copii pot fi şi părinţi?“. Ca mijloace de susţinere a familiilor, directorul DGASPC Alba a descris sistemul serviciilor de zi asigurate în judeţ, considerate „un real sprijin, toate cu funcţionare în regim privat, în condiţiile în care judeţul Alba dispune de puţine ONG-uri deţinătoare de resurse care să le asigure forţă de intervenţie“. Tot din judeţul Alba, Ioana Henegar a atras atenţia asupra importanţei mediului emoţional pentru dezvoltarea copiilor.

În contextul expunerii „Ghid de suport al familiilor în situaţii de risc – perspectiva ecosistemelor sociale“, dr. Eugen Simion (sociolog, judeţul Neamţ) a făcut observaţia că, în general, la noi, „legislaţia referitoare la familie are un caracter reparatoriu, nu un caracter orientat spre bunăstarea familiei“.

La protejare prin măsuri legislative a femeilor şi a copiilor în situaţii de violenţă domestică s-a referit Aurora Martin (Agenţia Naţională pentru Egalitatea şi Şanse pentru Femei şi Bărbaţi). De asemenea, a tras un semnal de alarmă în ceea ce priveşte situaţia mamelor minore: „Anual se înregistrează circa 8.500 de cazuri. 43 de naşteri din 1.000 sunt ale unor mame minore. O mamă minoră are dificultăţi de integrare şcolară şi poartă cu sine stigmatul social“.

O lucrare privind „Educaţia copilului – limita dintre disciplinare şi abuz“ au prezentat prof. Ionel Armeanu-Ştefănică, sociolog Anamaria Dobrea şi asistentul social Marius Dohotaru (Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Vaslui). Totodată, ei au lansat propunerea ca domeniul familiei şi copilului să nu mai facă parte din Ministerul Muncii, ca în prezent, ci dintr-o structură guvernamentală mai potrivită ca specific.

Un eveniment complex

Evenimentul ştiinţific organizat de FICE România a avut un caracter complex. În acelaşi context, au fost prezentate filmul „Familia prin ochi de copil“, realizat de Liliana Simion şi Cristina Camelia Păduraru (Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 5 Piatra Neamţ), o istorie în imagini a organizaţiei FICE România de la fondare, în 1990, realizată de prof. Virgil Botezatu (Şcoala Gimnazială Nr. 96 Bucureşti) şi o expoziţie cu obiecte lucrate de copii din centre de plasament ale judeţului Argeş.