Socialize

Facebook
Home » Invatamant » Invatamant superior » Federația Rusă și echilibrul de putere în secolul XXI

Federația Rusă și echilibrul de putere în secolul XXI

Pe data de 8 noiembrie 2018, Facultatea de Științe ale Comunicării și Relații Internaționale a organizat o masă rotundă, desemnată să abordeze problematica Federației Ruse și a echilibrului de putere în secolul XXI. Evenimentul s-a bucurat de prezența unor personalități de referință din mediul academic și de cercetare, din plan național. Printre afilierile instituționale ale participanților menționăm: Academia Română-Reprezentată de Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, Ministerul Afacerilor Externe, Universitatea București, Academia de Studii Economice, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Universitatea Spiru Haret, Universitatea Hyperion, Universitatea Națională de Apărare Carol I, Geopolitica Magazin, Middle East Political and Economic Institute, Asociația Ofițerilor în Rezervă din România. În plus față de personalitățile cu apartenență instituțională, au fost prezenți și o serie de cercetători independenți. În cadrul discuțiilor subsecvente, domnul Claudiu Degeratu, din cadrul Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului, a prezentat un model privind generarea de scenarii posibile pentru 2025 referitor la prezența Rusiei la Marea Neagră. Modelul s-a axat pe conturarea unor tendințe privind competitivitatea, precum și a unor tendințe privind incertitudinea. Domnul profesor Silviu Neguț, din cadrul Academiei de Studii Economice, a accentuat ideea potrivit căreia Rusia va suferi pe dimensiunea resurselor minerale, subliniind și faptul că Rusia nu este încă o putere asiatică.

Domnul profesor Teodor Frunzeti, directorul departamentului de Relații Internaționale, din cadrul Facultății de Științe ale Comunicării și Relații Internaționale, a precizat faptul că Rusia este o putere regională și că încearcă să își schimbe actualul statut. Conform domnului profesor Teodor Frunzeti, relația Rusia-China este o relație bazată pe pragmatism, o relație care nu este bi-univocă, deoarece China își va menține un echilibru atent între Federația Rusă, Statele Unite ale Americii, precum și Uniunea Europeană. Domnul Marius Văcărelu a luat, de asemenea, în discuție dimensiunea regională a Rusiei a statutului actual de putere a Rusiei.

Fostul ambasador și actual profesor în cadrul Departamentului de Științe ale Comunicării, Facultatea de Științe ale Comunicării și Relații Internaționale, Universitatea Titu Maiorescu, Dan Mihai Bârliba a menționat dimensiunea comportamentului politico-semantic al Rusiei, prin reprezentanții de rang ambasadorial ai acesteia. Niculescu Faur Armand, masterand în cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative, Departamentul de Relații Internaționale și Integrare Europeană, a creionat necesitatea unirii diplomației Occidentului în fața actualelor acțiuni ale Federației Ruse. Domnul Vasile Simileanu, directorul Geopolitica Magazin, a adus o serie de mențiuni interesante referitoare la războiul hibrid asupra Ucrainei, precum și referitoare la reactivarea panortodoxismului în comportamentul de politică externă a Rusiei.

Această trecere în revistă a diverselor contribuții științifice, care au marcat și ghidat, printre alte discuții și intervenții, schema argumentativă a discuțiilor arată anvergura evenimentului, precum și spiritul extrem de prolific al acestuia. În acest an universitar, această masă rotundă a reprezentat debutul unui lanț de manifestări de acest gen, pe care Facultatea de Științe ale Comunicării și Relații Internațioanle  dorește să le organizeze, care vor viza și alți actori ai scenei mondiale actuale: Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii, China, dar și alții.

Bianca BERNA