Socialize

Facebook
Home » Societate » Educatie pentru societate » Identitate nationala » Identitate şi afirmare naţională în lumea globalizării – Concluzii

Identitate şi afirmare naţională în lumea globalizării – Concluzii

Dezbaterea „Identitate şi afirmare naţională în lumea globalizării“, organizată de Academia Oamenilor de Ştiinţă din România, parte a Proiectului „Dezbaterile AOSR“, a avut ca teme centrale Educaţia – factor strategic în formarea identităţii naţionale a tinerilor, Cultura – suport al cunoaşterii, înţelegerii şi dezvoltării valorilor naţionale, Locul României în UE şi în lume. Manifestarea a reunit parlamentari, secretari de stat (Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Culturii şi al Identităţii Naţionale, Ministerul Comunicaţiilor şi al Societăţii Informaţionale), cadre didactice universitare, cercetători ştiinţifici, oameni de cultură, directori ai unor colegii naţionale de prestigiu, profesori din învăţământul preuniversitar, reprezentanţi ai societăţii civile.

În cadrul ideatic astfel conturat, au fost puse în discuţie o serie de aspecte de interes major care privesc societatea românească în ansamblu: Criza educaţiei, Criza identităţii la tinerele generaţii, Lipsa promovării unor valori, modele şi repere identitare, pentru conştiinţă şi identitate naţională, Necesitatea cooperării cu Uniunea Europeană prin afirmarea identităţii naţionale, Educaţia în şcoală şi societate – o prioritate a oricărei guvernări.

În urma intervenţiilor şi discuţiilor purtate, s-au desprins câteva concluzii orientate în jurul ideii că românii aparţin unei naţiuni şi unui stat naţional, care trebuie să fie susţinute prin acţiuni concertate ale factorilor responsabili în domeniul educaţiei, culturii, religiei şi administraţiei publice.

Concluziile s-au înscris în patru teme majore:

  • Formarea resursei umane prin procesul de predare-învăţare şi prin educaţie continuă;
  • Cultivarea şi dezvoltarea identităţii naţionale în cadrul procesului educaţional;
  • Dezbateri, conferinţe, manifestări pentru dezvoltarea identităţii naţionale;
  • Proiecte şi programe care urmează să fie lansate de AOSR.
  1. Formarea resursei umane
    prin procesul de predare-învăţare şi prin educaţie continuă

Prima direcţie tematică a concluziilor a subsumat o serie de idei care afirmă importanţa fundamentală a procesului de învăţământ în formarea intelectuală, culturală, spirituală şi morală a tinerilor, în pregătirea generală pentru valori sociale, civice şi umane, în integrarea cu succes în societate, într-o abordare proactivă şi constructivă.

  • Formarea personalităţii umane prin selecţia achiziţiilor culturale care să-i ajute pe tineri să înţeleagă lumea înconjurătoare – competenţe/personalităţi adecvate noii societăţi;
  • Necesitatea unor programe şcolare adecvate pentru viitor, dar şi pentru conservarea limbii române şi a cunoaşterii istoriei naţionale;
  • Realizarea de acţiuni concrete pentru dezvoltarea învăţământului rural şi acordarea lui la cerinţele societăţii contemporane;
  • Adoptarea, după dezbaterea publică, a unei noi Legi a Educaţiei în sprijinul susţinerii conceptului „România competentă“;
  • Sprijinirea procesului de creştere a potenţialului inovativ al ţării prin următoarele direcţii de acţiune:
  1. Investiţii în capitalul uman şi îmbunătăţirea calităţilor manageriale;
  2. Investiţii în învăţământ, educaţie continuă (lifelong learning), reconversia forţei de muncă şi securitatea locurilor de muncă;
  3. Îmbunătăţirea sistemului educaţional prin formarea de absolvenţi cu înalte abilităţi şi calităţi tehnice şi ştiinţifice;
  4. Promovarea unui sistem competitiv pentru stimularea creaţiei şi inovării.
  5. Cultivarea şi dezvoltarea
    identităţii naţionale în cadrul
    procesului educaţional

Procesul educaţional desfăşurat în perioada şcolarităţii, de la învăţământul preşcolar până la cel liceal, trebuie să constituie cadrul cultivării şi dezvoltării la elevi a conştiinţei patriotice, a identităţii naţionale.

  • Necesitatea introducerii în curriculum, la ciclul primar, la gimnaziu şi la liceu, a educaţiei pentru identitate naţională, în cadrul orelor de istorie, limbă şi literatură română;
  • Recuperarea titulaturii disciplinei „Istoria românilor“, devenită, între timp, „Istorie“;
  • Reabilitarea şi consolidarea statutului disciplinei „Istoria românilor“ în economia curriculumului şi a planului de învăţământ de gimnaziu şi liceu, prin creşterea numărului de ore şi prin revizuirea conţinutului, prin valorizarea evenimentelor şi figurilor majore din istoria românească în procesul de educare a elevilor;
  • Necesitatea prezenţei în curriculum a unei discipline care se poate numi „Educaţie pentru cultură, ştiinţă şi civilizaţie românească“, care să ofere elevilor informaţii despre valorile naţionale din aceste domenii;
  • Formarea culturii prin educaţie şi a educaţiei prin cultură;
  • Necesitatea unor acţiuni concertate prin educaţie, biserică, cultură, mediu politic pentru construcţia identităţii şi conştiinţei naţionale;
  • Necesitatea valorificării şi conservării patrimoniului pentru dezvoltarea cunoaşterii şi identităţii naţionale;
  • Necesitatea unor acţiuni de influenţare mass-media pentru crearea de modele naţionale (istorice, culturale, ştiinţifice etc.);
  • Necesitatea transmiterii mesajelor prin media tradiţionale, new media şi alte forme de comunicare până la nivelul cetăţenilor, indiferent de vârsta şi profesia lor.
  1. Dezbateri, conferinţe, manifestări
    pentru dezvoltarea identităţii naţionale

Pe lângă procesul de învăţământ propriu-zis, este necesară organizarea de către Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Academia Română, Academia Oamenilor de Ştiinţă din România, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, inspectoratele şcolare judeţene, casele corpului didactic, unităţile de învăţământ, autorităţile publice centrale şi locale şi alte organizaţii ale educaţiei a unor dezbateri, conferinţe, manifestări pentru dezvoltarea identităţii naţionale.

  • Lansarea unor serii de evenimente, manifestări şi excursii circumscrise unor teme precum: „Să ne cunoaştem istoria“, „Să ne cunoaştem ţara“, „Repere ale culturii, ştiinţei şi civilizaţiei româneşti“ etc.;
  • Dezvoltarea sentimentului identitar prin acţiuni concrete pentru tineri susţinute de Biserică;
  • Implicarea familiei în acţiuni, evenimente, manifestări având ca obiectiv educaţia pentru valori identitare, organizate şi desfăşurate de unităţile de învăţământ, de inspectorate, autorităţi publice locale, de instituţiile culturii etc.;
  • Lansarea unor dezbateri educaţionale la nivelul liceelor pe teme de interes privind cultura şi istoria naţională cu participarea unor personalităţi recunoscute în domeniu;
  • Organizarea în parteneriat, de către instituţiile educaţiei (Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Academia Oamenilor de Ştiinţă din România, universităţi), a unei conferinţe privind identitatea naţională şi promovarea valorilor naţionale în cadrul Uniunii Europene;
  • Organizarea unor manifestări dedicate „Anului Ovidius“ în cooperare cu Universitatea Ovidius din Constanţa;
  • Susţinerea bibliotecilor publice de către Administraţia publică centrală şi locală în scopul formării şi menţinerii specialiştilor capabili de a conserva şi disemina prin mijloace moderne documente şi informaţii de interes naţional;
  • Participarea activă la fondurile de date digitale din proiectul „Europeana“ în scopul diseminării valorilor naţionale la nivel internaţional.
  1. Proiecte lansate de AOSR

Tema cultivării, dezvoltării şi afirmării identităţii naţionale constituie o prioritate şi o constantă a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România. În acest context, Academia a lansat următoarele iniţiative şi proiecte:

  • Disponibilitatea de a colabora, prin specialiştii ei, în vederea realizării unui curriculum adecvat, în care „Istoria românilor“ şi educaţia pentru valorile ştiinţei, culturii şi civilizaţiei româneşti să aibă un statut adecvat în raport cu obiectivul educaţiei pentru valori identitare şi pentru identitate naţională în concertul diversităţii europene;
  • Lansarea unor colecţii de cărţi şi editarea unor lucrări sub genericul „România Marii Uniri“ şi respectiv „Personalităţi ale Marii Uniri“;
  • Postarea pe site-ul AOSR a unor documente de larg interes privind momente istorice semnificative din istoria României şi privind marile personalităţi ale ştiinţei româneşti;
  • Crearea unei biblioteci digitale pentru românii de pretutindeni în cooperare cu instituţii de cultură şi învăţământ care deţin colecţii semnificative de date digitale.

 

Preşedinte AOSR,
prof. univ. dr. ing. Adrian Badea