Socialize

Facebook
Home » Actualitate » Stiri si comunicate » În cadrul Conferinței Științifice de Toamnă, Academia Oamenilor de Știință din România a pus în dezbatere o temă de importanță fundamentală: Convergența reală România – Uniunea Europeană

În cadrul Conferinței Științifice de Toamnă, Academia Oamenilor de Știință din România a pus în dezbatere o temă de importanță fundamentală: Convergența reală România – Uniunea Europeană

În intervalul 20-21 septembrie 2019 s-a desfășurat, la Brașov, Conferința Științifică de Toamnă a Academiei Oamenilor de Știință din România, eveniment de înaltă ținută academică, pe o temă de importanță majoră pentru societatea românească: Convergența reală România – Uniunea Europeană. Manifestarea a fost organizată de AOSR cu spijinul special al Filialei Brașov al instituției și în colaborare cu instituții academice, universitare și culturale și organizații economice. Tema convergenței dintre România și UE a fost abordată din perspectiva mai multor domenii: științe exacte, științe inginerești, științe agricole, chimie, biologie, medicină, istorie, filosofie, psihologie, teologie, științe economice, științe juridice, științe sociologice, științe militare. Conferința s-a desfășurat în cadrul generos al Universității Transilvania, din Brașov, una dintre universitățile emblematice ale României. 

Din prezidiul Sesiunii Plenare au făcut parte și au rostit cuvinte de salut: prof. univ. dr. ing. Adrian Badea, președintele Academiei Oamenilor de Știință din România, prof. univ. dr. ing. Ivan Cismaru, președintele Filialei AOSR Brașov – care a avut un rol de prim ordin în organizarea și buna desfășurare a evenimentului, asigurând astfel o manifestare de excepție, de înalt nivel academic –, Marian Iulian Rasaliu, prefectul județului Brașov, prof. univ. dr. ing. Ioan Vasile Abrudan, rectorul Universității Transilvania, din Brașov, prof. univ. dr. ing. dhc Ion Petrescu, IPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului și Constanței.

Apreciind, în deschidere, că tema conferinței este extrem de ofertantă, Profesorul Adrian Badea, președintele Academiei Oamenilor de Știință din România, a afirmat că, potrivit statisticilor, în raport cu cetățenii celorlalte state membre, românii au cea mai mare încredere în Uniunea Europeană, considerând că apartenența la Uniune le-a adus beneficii, între acestea numărându-se avantaje care privesc libera circulație, deschiderile din învățământul superior, creșterea încrederii în noi ca popor. Convergența cu UE trebuie făcută către nivelul de trai al statelor europene dezvoltate, a afirmat vorbitorul, care a subliniat că, în privința căilor de urmat, una dintre necesități o reprezintă reindustrializarea României, țara noastră ocupând locul patru în Europa la resurse naturale. De asemenea, pentru realizarea convergenței reale cu țările dezvoltate ale Uniunii Europene, a mai precizat profesorul Badea, trebuie să ne concentrăm pe două domenii fundamentale: educația și știința, subliniind că România are un potențial excepțional de inteligență, probat prin performanțele tinerilor ei, la nivelul olimpiadelor internaționale, în cercetarea științifică de vârf ori în cariere profesionale de succes desfăurate peste hotare. În cadrul Sesiunii Plenare, au fost prezentate comunicările: „Schimbări necesare, structural-organizatorice ale sistemului național de învățământ în vederea asigurării convergenței reale România – Uniunea Europeană“ – prof. univ. dr. ing Ivan Cismaru; „Convergența managerială reală România – Uniunea Europeană“ – prof. univ. dr. ing. dhc Ion Petrescu; „Convergența managerială reală România – Uniunea Europeană în domeniul calității învățământului superior“ – prof. univ. dr. ing. Ioan Vasile Abrudan.

Conferința a plecat de la câteva premise importante în abordarea temei propuse reflecției și analizei. Prima dintre ele se referă la faptul că problema convergenței reale România – Uniunea Europeană trebuie analizată în cadrul creat de presiunea problemelor globale cu care se confruntă omenirea, unele dintre acestea având implicații economice, sociale și ecologice, iar altele efecte în domeniile academic și universitar. În al doilea rând, relația dintre globalizare și convergența reală România – Uniunea Europeană este puțin tratată de către teoreticienii și practicienii noștri, iar cei care se preocupă de această temă se referă mai mult la avantaje, neglijând dezavantajele globalizării pentru România (tendința de concentrare a puterii de decizie în mâinile marilor companii, limitarea spațiului de acțiune al politicilor și economiei naționale, tendința de omogenizare și de standardizare a culturilor, afectarea mediului social și a mediului înconjurător etc.). O a treia premisă a abordării o reprezintă situația că gândirea academico-universitară se află într-un dublu impas, generat, pe de o parte, de nevoia de optimizare a funcționalității sistemului național de educație prin modificarea structurii organizatorice și, pe de altă parte, de unele aspecte de neconvergență între România și Uniunea Europeană, în principal sub forma declinului atenției acordate în ultimile decenii învățării în favoarea cercetării pentru publicare și tratarea disproporționată a teoriei față de practică.

În acest cadru, Conferința „Convergența reală România – Uniunea Europeană“ a constituit un forum în care participanții, profesori universitari, cercetători, practicieni, doctori în știință, doctoranzi, masteranzi și studenți, reprezentanți ai antreprenorilor și ai mediului de afaceri, au analizat tema din unghiul domeniilor de specialitate și din perspectiva diverselor implicații ale acesteia, relevând realizările, dificultățile și provocările procesului și avansând posibile soluții în abordarea acestuia. Conferința „Convergența reală România – Uniunea Europeană“ a fost structurată pe următoarele secțiuni: I. Științe exacte, științe inginerești și cercetarea exploratorie; II. Științe agricole, medicină veterinară și mediu; III. Chimie, biologie, medicină; IV. Istorie, filosofie, psihologie, teologie; V. Științe economice, științe juridice, științe sociologice; VI. Științe militare.Cele șase secțiuni ale conferinței au întrunit un număr mare de lucrări comunicate, care, prin temele dezvoltate și nivelul academic al abordării, au întreprins o radiografie științifică de mare complexitate și profunzime a procesului convergenței,  relevând aspectele specifice, dificultățile, provocările și perspectivele acestuia.

Prin lucrările în plen și în cele pe secțiuni, conferința și-a propus să schițeze direcțiile și modalitățile de realizare a convergenței reale România – Uniunea Europeană, cu accent pe următoarele aspecte: prezentarea motivelor care subliniază necesitatea tratării temei generale și a subtemelor de secțiuni; influența factorilor interni și externi; analiza SWOT a procesului convergenței: potențialul real al României; locul României în Uniunea Europeană pe tema generală și pe subteme; domenii principale de tratare: industria, IMM-uri, agricultura și industria alimentară, IT, educația, resursele de creativitate și cercetare, comerț și servicii, finanțarea economiei, demografie; prezentarea Programului de convergență reală România – Uniunea Europeană.

În finalul conferinței, președintele Adrian Badea a declarat: „Conferința a constituit o manifestare utilă din punct de vedere științific pentru noi toți și s-a soldat cu rezultate interesante pentru tema abordată, de o complexitate și o importanță deosebite. Consider că, în domeniile științei, educației și cercetării, din punctul de vedere al convergenței cu Uniunea Europeană, stăm mai bine decât în alte domenii. Iar acesta e un lucru important, pentru că fără știință, nu putem vorbi de dezvoltare durabilă. România este vârf de lance la nivel european în domeniul cercetării, una dintre marile realizări fiind laserul ELI, de la Măgurele, iar alta, în curs, reactorul nuclear ALFRED, generația IV, de la Institutul de Cercetări Nucleare Pitești, Platforma Mioveni. De aceea, una dintre priorități trebuie să fie atragerea de fonduri de cercetare pe măsura capacității noastre, care este una foarte importantă. În ceea ce o privește, Academia Oamenilor de Știință din România desfășoară cercetări de vârf în domenii de vârf, în biotehnologii, nanotehnologii, energie, aeronautică,agricultură și altele. În direcția convergenței, consider că trebuie să realizăm mai multe cercetări comune între universități și institute de cercetare pentru dezvoltarea de proiecte de anvergură. Suntem racordați în toate domeniile cu Uniunea Europeană și trebuie să continuăm întregul proces. Dar, pentru toate acestea, opiniile exprimate în acest forum academic al ideilor trebuie însușite și de oamenii politici.“

Biroul de Comunicare și Relații Publice al Academiei Oamenilor de Știință din România