Socialize

Facebook
Home » Institutii » Inspectorate scolare » „În majoritatea localităților, elevii maghiari au ocazia să folosească limba română doar în mediul școlar“

„În majoritatea localităților, elevii maghiari au ocazia să folosească limba română doar în mediul școlar“

Interviu cu prof. Ioan Petru Gîrbea, inspectorul școlar general al ISJ Harghita

Domnule inspector general, vreau să ne vorbiți, pentru început, despre examenele naționale de anul acesta și despre așteptările ISJ Harghita din perspectiva rezultatelor obținute de elevii harghiteni la simulări.

Ca în fiecare an, simularea Evaluării Naționale la clasa a VIII-a și a Bacalaureatului s-au desfășurat fără probleme, cu respectarea metodologiilor și procedurilor corespunzătoare. Au constituit un bun prilej de a obișnui viitori candidați cu mersul examenului, ca la probele „pe bune“ să se poată concentra pe conținuturi, pe rezolvarea sarcinilor din lucrare, să poată transpune pe hârtie tot ce știu.

Prezența elevilor la simulări a fost foarte bună, peste 95%, inclusiv la clasele a VII-a, respectiv a XI-a. Rezultatele au fost mai puțin bune, mai ales la Limba și literatura română și la Matematică, fiind ceva mai bune la Limba și literatura maternă maghiară, respectiv la celelalte discipline din cadrul Bacalaureatului. De fapt, situația este asemănătoare cu cea din anul anterior, când totuși rezultatele la examenele reale au fost mult mai bune decât la simulări.

Aceste rezultate au constituit un semnal de alarmă, ca urmare inspectoratul a solicitat unităților de învățământ să programeze și să efectueze pregătiri suplimentare, mai ales la disciplinele de examen, să informeze părinții despre programele de pregătire, să le solicite sprijinul pentru a monitoriza prezența elevilor și progresul realizat de aceștia. De fapt, majoritatea școlilor și liceelor, precum și cadrele didactice începuseră să organizeze asemenea activități, inspectoratul insistând mai mult pe conlucrarea cu părinții pentru a asigura participarea mai bună a elevilor.

Cred că prin acest „antrenament“ intensiv vom reuși să pregătim elevii și să obținem rezultate mai bune la examenele efective. Mai ales că acestea vor fi tratate cu mai multă seriozitate decât simulările la care – după cum au semnalat colegii care au supravegheat în săli – unii elevi au făcut mai mult doar un act de prezență, fără a se obosi să dea tot ce pot.

În opinia dumneavoastră, care este punctul nevralgic (veriga slabă) al învățământului harghitean?

M-aș referi la două verigi slabe: una fizică și alta de conținut. Veriga fizică este generată de caracteristicile geografice ale județului datorită cărora sunt multe școli situate în sate mici, în multe cazuri cu acces îngreunat, cu efective mici de elevi, mai ales în ciclul primar, ceea ce impune funcționarea claselor cu predare simultană. Și, în aceste cazuri, oricât de bine pregătit este învățătorul, procesul este afectat, timpul didactic pentru fiecare clasă este diminuat, deci și rezultatele sunt mai modeste. Și acest lucru se resimte și în clasele mai mari, unii elevii având deficiențe de citire și înțelegere a textului, respectiv competențe matematice necorespunzătoare, ceea ce generează greutăți în învățarea diverselor discipline. Avem unele localități situate la distanțe apreciabile de centrul unității administrativ teritoriale, cu acces dificil și vara, câteodată inexistent iarna (de ex. Băile Harghita, parte a municipiului Miercurea-Ciuc, la aproape 20 km de oraș, Fântâna Brazilor, parte a comunei Corund la peste 6 km, cu drum de pământ, accesibil iarna doar cu mașini cu tracțiune integrală, Puntea Lupului, la aproape 29 km de școala de care aparține, peste un munte). Dar și în aceste așezări sunt copii care au dreptul la educație și trebuie să le asigurăm acest drept. Și avem și situații când și în ciclul gimnazial sunt clase cu predare simultană, e drept mai puține decât în ciclul primar, dar asta nu înseamnă că elevii respectivi nu sunt dezavantajați.

Pentru a îmbunătăți această verigă fizică, am încercat să rezolvăm transportul copiilor, acolo unde condițiile de drum și dotare o permit, sau să evităm formarea de clase simultane cu mai mult de două clase. Pentru viitor ar fi necesară îmbunătățirea condițiilor de transport, eventual împreună cu asigurarea unui program de tipul „școală după școală“ sau miniinternate în centrele de comună, bineînțeles cu sprijinul autorităților locale.

Veriga de conținut este învățarea limbii române de către elevii cu limba maternă maghiară. În majoritatea localităților, acești elevi au ocazia de a folosi limba română doar în mediul școlar. Deși cadrele didactice depun eforturi, fără a vorbi mai mult în limba română se formează foarte greu competențele de exprimare în această limbă. În ultimii ani a început învățarea limbii și literaturii române și în ciclul gimnazial după o programă specifică, ceea ce sper că va avea ca rezultat mai bune competențe de comunicare în limba română, în primul rând în viața de zi cu zi, apoi și în contexte mai dificile. Respectiv, dacă elevii vor reuși să vorbească fluent despre lucruri obișnuite, vor putea însuși și noțiunile mai „științifice“ despre literatură, respectiv cunoștințe, informații din domeniul altor discipline de studiu.

În ultimii trei ani, prin efortul concentrat al colegei inspectoare de limba română și a profesorilor de specialitate se organizează un fel de tabere de pregătire pentru examene, cu participarea elevilor din școlile din trei-cinci comune apropiate, schimburi de experiență între elevii școlilor cu predare în limba maghiară și cele cu predare în limba română din județ și între școli din județul nostru și școli din Oltenia sau Moldova. O asemenea experiență pozitivă s-a înfiripat între Liceul Teoretic Tamási Áron, din Odorheiu Secuiesc, și Colegiul Național Ferdinand I, din Craiova, când elevii din Craiova au fost în vizită la Odorheiu Secuiesc, fiind cazați la familiile elevilor de aici, au făcut excursii și diverse activități împreună, apoi cei din Odorhei le-au întors vizita craiovenilor. De curând, altă prietenie s-a închegat între Liceul Teoretic Salamon Ernő Gheorgheni și un alt liceu din Craiova. De asemenea, mai multe școli gimnaziale cu predare în limba maghiară au relații de prietenie cu școli similare din județele moldovene. Astfel, copii ajung să se cunoască, să găsească limbajul comun, să vorbească limba română (cei maghiari), eventual câteva cuvinte maghiare (cei români). Este un proces de durată, dar, cu perseverența cadrelor didactice și cu sprijinul autorităților locale și județene (care susțin financiar aceste tabere „interetnice“), sper să obținem rezultate și mai vizibile. De altfel, în luna aprilie, Odorheiu Secuiesc a fost gazda etapei naționale a Olimpiadei de Limba și literatura română pentru minorități și diaspora, cu participarea elevilor din 16 județe și din Republica Moldova, unde și câțiva elevi din județul nostru au obținut locuri meritorii.

O problemă reală a sistemului educațional din țara noastră l-a reprezent până ieri din ce în ce mai  slaba corelare a școlii cu nevoile pieței muncii. Ce se întâmplă acum la nivelul județului Harghita cu învățământul dual-profesional, după ce ministrul educației a hotărât că este nevoie de clase de profesională din ce în ce mai multe?

Afirmația dumneavoastră referitoare la slaba corelare a educației cu piața muncii este, în bună măsură, adevărată. Dar trebuie să amintesc că, chiar dacă au fost câțiva ani când nu a funcționat clase de învățământ profesional, formarea profesională nu a lipsit, circa 50-55% din cifrele de școlarizare pentru clasele a IX-a din județul nostru fiind alocate liceelor tehnologice. Este drept că dotarea laboratoarelor de specialitate și atelierelor-școală nu acoperă nevoile pentru formarea tuturor competențelor profesionale din standardele de pregătire, dar liceele tehnologice au realizat colaborări cu firme mai mari sau mai mici, reușind astfel să asigure instruirea practică și, întrucât elevii lor intră în contact direct cu angajatorii, sporind șansele de angajare ale lor.

Dacă la sfârșitul anilor ’90, începutul anilor 2000 întâmpinam oarece dificultăți în a stabili nevoile de formare ale angajatorilor, în prezent au luat ființă asociații ale întreprinzătorilor, cu care avem o bună colaborare. De asemenea, avem o foarte bună colaborare cu AJOFM Harghita.

Datorită acestor relații, când s-a creat posibilitatea formării profesionale în sistem dual, deși în județul nostru nu prea sunt firme mari, am reușit să înființăm, în anul 2017, două clase cu patru calificări, sporind pentru 2019-2020 la 5 clase a IX-a cu 11 calificări, respectiv un total de 12 clase în cei trei ani ai învățământului profesional dual. În total, pentru anul școlar 2019-2020 sunt proiectate 36 de clase de învățământ profesional, inclusiv dual, din cele 118 clase a IX-a planificate în total. Sper ca pe viitor numărul de clase de învățământ dual să sporească, pe măsura creșterii încrederii angajatorilor și elevilor în acest tip de formare profesională.

Conform sindicatelor din Educație, România este singura țară din Uniunea Europeană care lucrează la catedră cu profesori suplinitori. Care este situația la nivelul județului Harghita? Mai aveți personal necalificat pe posturi?

Și în județul nostru sunt posturi didactice pe care lucrează colegi fără pregătire corespunzătoare. În multe cazuri, aceștia au studii superioare, dar în alt domeniu/altă specializare decât a postului respectiv. Totuși, situația este destul de bună, acoperirea cu personal didactic calificat fiind între 91% în învățământul profesional și aproape 100% în învățământul liceal.

Digitalizarea reprezintă o prioritate pentru județ? Cât de digitalizat este învățământul harghitean?

În secolul 21, digitalizarea nu este o prioritate, este o necesitate. Pot spune că dotarea cu calculatoare, accesul la internet al unităților de învățământ harghitene sunt destul de bune, chiar dacă – cum este normal într-un domeniu cu o dezvoltare atât de dinamică – totdeauna este loc de mai bine. Comunicarea inspectorat-unități de învățământ se realizează preponderent prin internet, având și un sistem de videoconferință bazat pe aplicațiile YouTube, prin care comunicăm rapid, fără a deplasa oameni pe distanțele relativ mari din județ. De asemenea, în majoritatea școlilor există calculatoare care fac posibilă utilizarea manualelor digitale sau a altor resurse informatice.

Care sunt direcțiile pe care veți evolua în continuare? Ce ținte și-a propus Inspectoraul Școlar Județean Harghita?

Direcțiile, țintele rezultă din necesitățile beneficiarilor educației: elevi și părinți, comunități locale, agenții economici. Câteva din acestea ar fi: îmbunătățirea accesului și condițiilor pentru educație și formare profesională, în colaborare cu autoritățile locale și județene, creșterea siguranței în unitățile de învățământ (deși majoritatea spațiilor școlare au autorizațiile necesare, se mai pot aduce îmbunătățiri), îmbunătățirea cunoașterii limbii române de către elevii de naționalitate maghiară, prin extinderea bunelor practici inițiate de tot mai multe școli, sporirea popularității învățământului profesional, cu accent pe cel dual, sporind angajabilitatea absolvenților acestui tip de formare, îmbunătățirea rezultatelor la evaluări și examene, respectiv a numărului de absolvenți de liceu care continuă studiile în învățământul superior. Nu doresc să stabilesc ținte valorice, evoluțiile sunt complexe, dar orice progres trebuie apreciat și să ne dea încredere ca se poate mai mult și mai bine.

Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU