„În momentul actual, educaţia la nivel mondial este intr-o perioadă de căutări şi profunde transformări”

Interviu cu prof. Dumitru Tudosoiu, inspector general al ISJ Argeş
Stimate domnule inspector general, s-a încheiat un an şcolar, presărat cu aşteptări, împliniri, dar şi eşecuri, inerente, de altfel, oricărei activităţi. Cum a fost pentru ISJ Argeş anul şcolar 2014-2015?
Un an greu, dar plin de realizări !
Pe de-o parte, am organizat şi desfăşurat la un nivel foarte bun toate concursurile, olimpiadele şi examenele naţionale, iar pe de altă parte, am conturat o echipă de profesionişti nu numai la nivelul Inspectoratului, ci şi in teritoriu (mă refer aici la directorii unităţilor de învăţământ).
Eşecurile provin din componenta de mentalitate şi componenta naturii umane, mai explicit: la vremuri noi ai nevoie să lucrezi cu oameni capabili, open mind, neancoraţi in „vechi”, ci deschişi „noului”. Pe acest palier mai este încă de lucrat.
A luat deja sfârşit o primă etapă de foc a examenelor naţionale. Cu ce rezultate în Argeş? Sunteţi mulţumit?
Perioada examenelor naţionale reprezintă una dintre etapele cele mai importante dintr-un an şcolar, fiindcă implică atât elevii de clasa a VIII-a, pe cei de clasa a XII-a, cât şi cadrele didactice prin examenul de definitivat şi cel de titularizare.
Un punct comun al tuturor acestor examene l-a reprezentat faptul că ele s-au desfăşurat cu respectarea strictă a prevederilor metodologice, fără a se înregistra evenimente deosebite sau a plana vreo suspiciune de fraudă sau nereguli cu privire la organizare. Până la urmă acesta este lucrul pe care ni-l dorim cu toţii: un climat de normalitate, de echilibru, fără evenimente în susţinerea acestor examene atât de importante `n viaţa elevilor, cât şi a profesorilor.
Referitor la rezultatele obţinute de elevii din judeţul Argeş, atât la examenul de evaluare naţională, cât şi la cel de bacalaureat, acestea sunt mai bune decât cele înregistrate anul trecut, mai exact la bacalaureat sesiunea iunie-iulie 2015 promovabilitatea a fost de 68,42%, faţă de 64,37%, cât s-a înregistrat `n sesiunea iunie-iulie 2014, iar la evaluarea naţională procentul notelor peste 5 a fost de 78,51, faţă de 71,67, înregistrat anul anterior.
Avem nevoie stringentă de cadre didactice de claritate. Ce s-a întâmplat la titularizare? A mai crescut ştacheta faţă de anii anteriori?
Cadrele didactice de specialitate, calificate, bine pregătite reprezintă o condiţie sine qua non pentru un învăţământ performant. La nivelul judeţului Argeş, anul acesta la concursul de titularizare au participat 609 candidaţi, în condiţiile în care au fost scoase la concurs doar 40 de posturi, fapt ce ilustrează interesul deosebit pentru ocuparea unui loc de muncă în cadrul sistemului de învăţământ. Examenul de titularizare constituie în mod cert o modalitate prin care sunt selectate cele mai bune cadre didactice. Pe de altă parte, se înregistrează şi situaţia în care se obţin note foarte mari, dar din păcate nu există posturi titularizabile. De exemplu, anul acesta, înainte de contestaţii s-au obţinut două note de 10 la disciplina Religie, dar, din păcate, la această disciplină nu a fost scos niciun post la concurs.
La nivel naţional s-a constatat faptul că un procent semnificativ de absolvenţi atât de clasa a VIII-a, cât şi de clasa a XII-a au preferat să nu se prezinte la examenele din această vară – evaluare, respectiv bacalaureat. Care este situaţia în judeţul dvs.?
În judeţul Argeş nu ne-am confruntat cu această situaţie. La examenele naţionale nu s-au înscris, pentru că nici nu aveau dreptul conform metodologiei, elevii care au avut corigenţe sau situaţii şcolare neîncheiate. Elevii de la ambele niveluri, atât clasa a VIII-a, cât şi a XII-a, au fost interesaţi de participarea la examene şi încheierea astfel a unui ciclu de învăţământ.
În ultima vreme se constată o scădere a apetitului pentru şcoală, pentru învăţare în rândul tinerelor generaţii, situaţie motivată, desigur, de mai mulţi factori, educaţia din familie, lipsa modelelor morale, agresivitatea universului mediatic. Cum priveşte ISJ Argeş această stare de lucruri? Ce credeţi că s-ar putea face pentru redresarea acesteia?
În ultima vreme imaginea şcolii şi a educaţiei în general a avut de suferit din cauza mai multor factori, socioeconomici în primul rând, societatea în general înregistrând o schimbare a ierarhiei valorilor. Cred că şcoala începe treptat să-şi recupereze statutul de instituţie cu rol formator al tinerei generaţii, impunând modele de compor­tament şi instituind adevărate repere valorice. În acelaşi timp, rezultatele obţinute la olimpiadele şi concursurile şcolare, pe de o parte, dar şi la examenele naţionale dovedesc faptul că şcoala şi performanţa şcolară au un loc important în viaţa elevilor şi a cadrelor didactice. Trebuie să înţelegem că generaţiile de astăzi sunt diferite de generaţiile anterioare, că au alte repere, alte aşteptări, alte modalităţi de a înţelege şi de a se raporta la realitate, iar şcoala trebuie să se schimbe şi ea.
În diferite studii, clasamente internaţionale, ocupăm un loc fruntaş la analfabetism funcţional şi la părăsirea timpurie a şcolii, două flageluri care păreau eradicate în 1990. Ce credeţi că a determinat recrudescenţa acestora?
Strategiile şi politicile educaţionale adoptate atât pe plan naţional, cât şi la nivelul Uniunii Europene stabilesc ţinte precise referitor la cele două puncte extrem de sensibile menţionate şi de dvs.: reducerea analfabetismului şi stoparea părăsirii timpurii a şcolii. Din păcate, criza economică a avut un impact negativ şi asupra sistemului de învăţământ, prin efectele sale la nivelul întregii societăţii prin reducerea numărului de locuri de muncă, scăderea dramatică a venitului, fenomenul emigraţiei etc. Analfabetismul funcţional şi părăsirea timpurie a şcolii sunt realităţi ale sistemelor de educaţie la nivel mondial, nu doar la nivel naţional, fiecare stat încercând prin diverse strategii şi măsuri întreprinse să reducă, sau măcar să le aducă la un nivel mai redus.
Credeţi că ar trebui să ne uităm la modele ca şcoala finlandeză, japoneză sau norvegiană ca la posibile modele pentru învăţământul românesc aflat într-o oarecare derivă?
Din punctul meu de vedere, o naţiune nu poate transplanta `ntru totul un model al unei alte ţări. În construirea unui model educaţional trebuie avute în vedere şi experienţele altor ţări, dar în primul rând trebuie să se ţină cont de specificul, contextul şi realitatea existentă pe plan naţional, evident în acord cu standardele internaţionale. În momentul actual educaţia la nivel mondial este într-o perioadă de căutări şi profunde transformări, prin încercarea de a se găsi modelul perfect, care să răspundă cel mai bine cerinţelor societăţii, aflată şi ea la rândul ei `ntr-o continuă metamorfozare. Sistemul de învăţământ românesc are nevoie de viziune unitară, stabilitate şi predictibilitate, pe care sperăm să le aducă noua lege a educaţiei despre care se vorbeşte acum.
Deşi s-a intrat în vacanţă, anul şcolar următor se prefigurează deja. Care sunt cele mai importante direcţii pe care veţi acţiona?
Ca şi până acum, cele mai importante obiective ale activităţii mele din ipostaza de inspector şcolar general sunt: asigurarea calităţii procesului instructiv-educativ în contextul cerinţelor şi exigenţelor Legii Educaţiei Naţionale; realizarea unui sistem educaţional stabil, echitabil, eficient şi relevant, creşterea credibilităţii sistemului educaţional astfel încât şcoala să devină centru de educaţie şi de influenţare pozitivă a întregii comunităţi.
Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU