Socialize

Facebook
Home » Institutii » Inspectorate scolare » „Încercăm să atragem şi să păstrăm fiecare copil în învăţământul obligatoriu”

„Încercăm să atragem şi să păstrăm fiecare copil în învăţământul obligatoriu”

 prof. Constantin Huţan

prof. Constantin Huţan

 Interviu cu prof. Constantin Huţan, inspector general al ISJ Hunedoara

 Stimate domnule profesor, ce face Inspectoratul Şcolar Judeţean Hunedoara pentru susţinerea performanţei, pentru calitatea actului educaţional, într-o epocă în care se pune un tot mai mare accent pe autodepăşire şi învăţare pe tot parcursul vieţii?

Performanţa în educaţie se evidenţiază prin competitivitate, prin rezultate remarcabile la examene şi printr-o integrare eficientă a tinerei generaţii pe piaţa muncii. Inspectoratul Şcolar Judeţean Hunedoara are misiunea de a asigura cadrul optim de dezvoltare a cunoştinţelor şi abilităţilor la elevi, în scopul unei bune cunoaşteri personale şi a unei orientări profesionale fundamentate pe calităţile native şi pe competenţele dobândite de către aceştia. Selectarea an de an a cadrelor didactice performante, care obţin note bune la examenele naţionale, stimularea dascălilor în susţinerea gradelor didactice şi acordarea gradaţiilor de merit, transformarea treptată a inspecţiei şcolare din control şi raportare în consiliere şi îndrumare sunt doar câteva acţiuni întreprinse în domeniul resursei umane. Recunosc faptul că sistemul educaţional este unul coercitiv, dar direcţia de dezvoltare a societăţii, legislaţia în care abundă aspectele legate de respectarea drepturilor omului/copilului ne obligă să implementăm un stil de lucru bazat pe profesionalism şi diplomaţie în raporturile cu toţi actorii educaţionali.

Performanţele elevilor sunt măsurate prin rezultatele nume­roaselor concursuri pe care colegii mei le gestionează în această perioadă la fiecare sfârşit de săptămână. La nivel de judeţ, putem spune că în anul şcolar trecut s-au obţinut multe premii şi menţiuni la etapele naţionale ale olimpiadelor şi concursurilor şcolare, inclusiv un premiu şi o menţiune la etapele internaţionale ale acestor competiţii. La fel de mult mă bucură şi interesul adulţilor care nu au finalizat învăţământul obligatoriu faţă de programul „A doua şansă”, funcţional în treisprezece unităţi de învăţământ din judeţ, respectiv al absolvenţilor de liceu care nu au obţinut diploma de bacalaureat faţă de oferta învăţământului postliceal.

Putem vorbi de egalitate de şanse pentru toţi copiii hunedoreni? Vorbim despre învăţământ urban, dar şi despre învăţământ rural, despre şcoli înstărite, dar şi mai puţin înstărite, despre locuitori cu posibilităţi financiare, dar şi despre copii aparţinând unor familii defavorizate social.

Judeţul Hunedoara este unul dintre cele mai urbanizate din ţară, dispunând de şapte municipii şi şapte oraşe, procentul populaţiei urbane fiind de 76,58%. Fenomenul de depopulare este evident, populaţia scade în mod natural, dar şi din cauza închiderii marilor centre industriale şi a minelor din regiune. Relieful accidentat şi gradul de dispersie a celor 55 de unităţi administrativ-teritoriale din mediu rural ne obligă să păstrăm unităţi şcolare uneori cu mult sub 100 de elevi în cele 53 de comune în care avem şcoli funcţionale, tocmai pentru a asigura egalitatea de şanse pentru toţi elevii din judeţ. Baza materială şi aspectul şcolilor din mediul rural sunt bune, investiţiile din ultimii ani au apropiat şi chiar depăşit con­diţiile din multe şcoli din mediul urban. Dascăli cu expe­rienţă în predarea simul­tană obţin rezultate remarcabile la con­cursurile şi olimpiadele şco­lare cu elevii a căror unică şansă este şcoala din satul natal. Rata şomajului nu este foarte ridicată în judeţ, dar sunt multe familii fără venituri, sprijinite în obţi­nerea burselor şcolare acordate de MEN. Prin cola­borarea cu autorităţile locale, încercăm să atragem şi să păs­trăm fiecare copil în învăţă­mântul obliga­toriu. În extinsele zone urbane defavorizate ale judeţului (Valea Jiului, Brad) avem licee cu rezultate de ex­cep­ţie la exa­menul de bacalaureat, ceea ce demonstrează preocu­parea cadrelor didactice pentru succesul şi reuşita elevilor lor.

În principiu, consider că pentru toţi copiii din judeţ condiţiile oferite sunt asemănătoare, diferenţele constând în gradul de impli­care a comunităţilor locale, a părinţilor şi în calitatea mana­gementului educaţional.

Pentru că aţi atins acest punct, spuneţi-ne cum colaboraţi cu comunităţile şi administraţiile locale? Este foarte important pentru şcoală să aibă parte de această susţinere.

Noua lege a educaţiei acordă un rol important reprezentanţilor comunităţilor locale, ceea ce este de înţeles, deoarece educaţia este un serviciu oferit comunităţii. Restructurarea reţelei şcolare, asigurarea finanţării complementare, participarea la deciziile Consiliului de Administraţie sunt doar câteva aspecte în care con­tactul cu unităţile de învăţământ este evident. Personal am o cola­borare deschisă cu toţi primarii din judeţ, uşa biroului meu este deschisă, iar pe parcursul inspecţiilor şcolare întotdeauna îmi fac timp să fac o vizită autorităţilor locale. Relaţia dintre reprezentanţii comunităţilor locale şi unităţile de învăţământ din judeţ este una constructivă, eforturile comune sunt concretizate în soluţii de funcţionare eficientă, agreate de beneficiarii direcţi şi indirecţi ai educaţiei.

La începutul fiecărui an şcolar, şcolile sunt igienizate şi, după caz, reabilitate, autorităţile locale acordă burse sociale, de studiu şi de merit elevilor. Într-un număr mare de localităţi se decontează şi naveta cadrelor didactice, iar în ultimul an şcolar nu am avut situaţii de neachitare a utilităţilor, ceea ce a asigurat o funcţionare fără incidente a şcolilor.

Apreciez efortul tuturor Primăriilor şi Consiliilor Locale din ju­deţ, iar faptul că în această lună s-a inaugurat o nouă clădire de grădiniţă în oraşul Petrila şi se află în finalizare construcţia clădirii şcolii primare din satul Holdea, caz intens mediatizat ca „şcoala din container”, demonstrează pe deplin implicarea totală a autorităţilor locale.

Vorbiţi-ne despre proiectele şi parteneriatele încheiate de ISJ-ul pe care îl conduceţi.

În ultima perioadă am derulat mai multe proiecte strategice cu finanţare din fonduri europene, care au vizat tranziţia de la şcoală la viaţa activă pentru un număr de peste 1.800 de elevi hunedoreni din unităţile de învăţământ profesional şi tehnic, respectiv derularea programului „A doua şansă” (peste 120 de persoane) şi imple­men­tarea învăţământului remedial în unităţi cu elevi provenind dintr-un grup-ţintă defavorizat (circa 400 de elevi). În acelaşi timp, peste 2.000 de cadre didactice din judeţ au beneficiat de cursuri de formare profesională prin proiectele de tip POSDRU, implementate de MEN, alte inspectorate sau ONG-uri.

La ultimul apel pentru depunerea proiectelor cu finanţare din fonduri europene, inspectorii şcolari au contribuit la scrierea aplicaţiilor atât pentru proiecte strategice, cât şi pentru granturi, în care Inspectoratul Şcolar are rol de beneficiar sau de partener. Avem în acest moment şi feedbackuri pozitive, şi contestaţii depuse. Sperăm să fim câştigători în cât mai multe proiecte care aduc un plus consistent calităţii activităţilor educative din judeţ.

În ceea ce priveşte programele de colaborare internaţională, Inspectoratul Şcolar derulează un proiect Comenius Regio cu provincia Ardahan, din Turcia, care presupune un schimb de experienţă prin efectuarea a 48 de mobilităţi, 24 din partea turcă, 24 din partea română. Anul trecut, 12 inspectori şi directori din judeţ au participat, printr-un proiect Leonardo da Vinci, la o vizită în Finlanda, iar în primăvară, 12 profesori consilieri psihopedagogi de la CJRAE şi din judeţ vor studia eficienţa învăţământului special din Finlanda.

Proiectele şi parteneriatele educaţionale în colaborare cu instituţiile deconcentrate din judeţ, cu Biblioteca Judeţeană „Ovid Densuşianu” şi cu ONG-uri care sprijină activităţile nonformale se derulează atât în „Săptămâna Altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!”, cât şi în alte perioade ale anului şcolar, inclusiv în vacanţe. Se cuvine să amintim Tabăra de vară a olimpicilor, organizată în vara trecută în colaborare cu Instituţia Prefectului Judeţului Hunedoara, la care au participat tineri merituoşi din fiecare judeţ al ţării.

Cum priviţi Cruciada anticorupţie declanşată de Ministerul Educaţiei?

Nu aş numi astfel acţiunile întreprinse de MEN, deoarece sintagma „toleranţă zero faţă de corupţie” se vehiculează de multă vreme în această instituţie. Introducerea camerelor video la examenele naţionale a urmărit eradicarea fenomenului de corupţie şi corelarea rezultatelor cu competenţele reale ale absolvenţilor. Mesajul general transmis în teritoriu a vizat permanent interzicerea strângerii de fonduri pentru aşa-zisul protocol, iar suspiciunile cu privire la comercializarea auxiliarelor didactice au determinat evitarea implicării cadrelor didactice în achiziţionarea acestora.

Vorbim despre un sistem conservator în care atât părinţii, cât şi unii profesori s-au obişnuit cu practici încetăţenite. La nivel de judeţ, nu am avut sesizări referitoare la fapte comparabile cu cele semnalate în ultima perioadă în presa naţională, dar avem informaţii despre sume donate şi sponsorizate în scopul dezvoltării bazei materiale a clasei sau a şcolii. Cred că se cuvine să clarificăm ce poate fi considerat act de corupţie şi ce nu. Legislaţia în vigoare permite donaţii şi sponsorizări în scopul sprijinirii actului educaţional, iar acestea se pot derula, în mod transparent, prin contabilitatea unităţii de învăţământ şi utiliza conform deciziei Consiliului de Adminis­traţie, din care fac parte inclusiv reprezentanţi ai părinţilor. Corup­ţia apare în momentul în care sumele donate sunt utilizate în alte scopuri (cadouri, foloase materiale necuvenite). Încălcarea drepturilor copilului se produce în momentul în care, sub denu­mirea de „fondul clasei/şcolii”, colectarea unei sume prestabilite este impusă tuturor, indiferent de posibilităţile financiare, iar etichetarea elevului „dator” lezează stima de sine şi dezvoltarea psihică armonioasă a acestuia.

În acest scop, la toate întâlnirile cu directorii unităţilor de învăţământ din judeţ, am transmis mesajul MEN de interzicere a gestionării sumelor provenite din donaţii de către elevi sau personalul angajat din sistem.

Care sunt cele mai importante direcţii pe care veţi acţiona în anul 2014?

Printre provocările acestui an amintesc modificarea reţelei şcolare pe teritoriul municipiul reşedinţă de judeţ (Deva), organizarea Olimpiadei Internaţionale de limba şi literatura maghiară în luna aprilie, desfăşurarea la nivel de judeţ a evaluărilor naţionale la clasa a II-a, a IV-a şi a VI-a. În afară de aceste aspecte, ră­mâne preocuparea pentru menţinerea unui învăţământ de calitate, pentru obţinerea unor rezultate mai bune la examenele naţionale, olimpiade şi concursuri şcolare, pentru facilitarea asigurării fondurilor pentru salarii, bunuri şi servicii în unităţile de învăţământ de stat, pentru atragerea de fonduri prin proiecte cu finanţare europeană, precum şi pentru perfecţionare continuă a cadrelor didactice din sistem.

Sunt convins că ne vom atinge obiectivele propuse şi vom avea satisfacţia muncii temeinic îndeplinite dacă avem în vedere constant interesul elevului, dreptul lui la o educaţie de bună calitate şi reuşim să-l motivăm suficient pentru a demonstra o atitudine proactivă faţă de învăţare.

Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU