Socialize

Facebook
Home » Invatamant » Profesional si tehnic » Instituționalizarea parteneriatului public-privat în domeniul formării profesionale inițiale, fundament al învățământului profesional dual din România

Instituționalizarea parteneriatului public-privat în domeniul formării profesionale inițiale, fundament al învățământului profesional dual din România

8-3Din punct de vedere istoric, putem constata o involuție a calității formării profesionale după 1990, generată de o succesiune de decizii politice greșite la nivel instituțional. Legea Educației din 1995 a adoptat reglementări prin care a fost desființat sistemul de formare profesională gestionat de ministerele economice din diferitele domenii de activitate: transporturi, turism, comerț, agricultură, construcții, energie etc., Ministerul Educației primind responsabilitatea de a organiza formarea profesională cu scopul asigurării necesarului de forță de muncă din toate domeniile de activitate, fără a-i fi alocate resursele financiare și umane necesare administrării unei sarcini de asemenea dimensiuni. A urmat o perioadă de peste 15 ani de deteriorare treptată a nivelului de calificare a resursei umane pregătite de învățământul profesional. Formarea profesională de calitate slabă asigurată de sistemul educațional a avut ca efect degradarea imaginii sociale a școlii profesionale, pentru un tânăr devenind o rușine alegerea de a urma o școală profesională. Un parcurs de formare profesională a încetat de a mai fi o alegere, ci mai degrabă o pedeapsă.

În plan economic, asistăm la un fenomen de îmbătrânire a forței de muncă calificate, la creșterea șomajului în rândul tinerilor între 18-24 de ani (după ultimul raport al Comisiei Europene, rata șoma­jului pe acest segment de vârstă este de peste 16% în România) și la efortul companiilor de a-și dezvolta sisteme individuale de instruire, costisitoare din punct de vedere al resursei financiare.

În intervalul 2009-2012, școala profesională dispare din sistemul de educație, planul de școlarizare fiind transferat liceelor tehno­logice.

În anul 2012, învățământul profesional este reînființat prin Legea nr. 1/2011, având inițial o durată de doi ani, după absolvirea clasei a IX-a. Legea nr. 1/2011 definește ciclurile parcursului școlar, învăță­mântul obligatoriu încheindu-se după clasa a IX-a printr-un examen de absolvire (capacitate). Admiterea în clasa a X-a urma să se facă prin examen pe cele două rute școlare posibile: liceu sau școală profesională.

Modificările succesive ale Legii nr. 1/2011 sub aspectul redefinirii structurii învățământului obligatoriu au impus renunțarea la exa­me­nul de absolvire și a repartizării absolvenților clasei a VIII-a pentru continuarea clasei a IX-a și a X-a de învățământ obligatoriu într-un liceu sau școală profesională.

Existența acestei suprapuneri a doi ani de învățământ obligatoriu în cadrul învățământului liceal sau profesional a generat mari dificul­tăți de selecție și proiectare curriculară pentru școala profesională. Din anul școlar 2014-2015 este implementată școala profesională cu durata de trei ani (după clasa a VIII-a), selecția elevilor putând fi făcută de către companii înainte de repartizarea la liceu a absolvenților de gim­naziu. Această măsură a avut un impact pozitiv, creând posibilitatea tine­rilor de a alege în cunoștință de cauză traseul profesional pe care doresc să-l urmeze. Efectul a fost spectaculos, creând o concurență de 5-6 candidați pe loc la unele meserii din oferta școlilor profesionale. În acest context, este rele­vantă statistica evoluției ele­vilor din școala profe­sio­nală: în anul școlar 2012-2013 – 11.368 de elevi; în anul șco­lar 2013-2014 – 12.693 de elevi; în anul școlar 2014-2015 – 35.740 de elevi; estimat pentru anul 2015-2016 – peste 57.000 de elevi.

Creșterea atractivității școlii profesionale este relevată și de următoarele date din anul 2014: 2.664 de parteneri de formare (companii), 651 de unități școlare, 79 de profesii în oferta școlară.

În plan teritorial, asistăm la o dezvoltare rapidă a implementării modelului de formare dual într-un număr semnificativ de localități din diferitele zone ale României: București, Brașov, Sibiu, Făgăraș, Hunedoara, Oradea, Timișoara, Satu-Mare, Blaj, Bârlad, Galați, Brăila, Iași, Carei, Alba Iulia etc.

Înființarea unei instituții pe o structură tripartită (cuprinzând reprezentanți ai mediului economic, autorități școlare, ai sindicatelor din domeniul corespunzător calificărilor) sub forma unei Autorități Naționale pentru Formare și Certificare Profesională, o autoritate pentru capital uman, având ca sarcină prioritară demararea proce­durilor necesare pentru inițierea unei Legi a Formării Profe­sionale, destinată unificării procesului de formare prin realizarea unui cadru unitar capabil să fundamenteze parteneriatul public-privat din zona formării profesionale inițiale și pe tot parcursul vieții.

Introducerea unui nou parcurs educațional în cadrul sistemului de educație și formare din România va trebui să răspundă unei provocări fundamentale a mediului economic, care solicită o mai bună adaptare a ofertei educaționale și a competențelor profesionale ale absolvenților la solicitările pieței muncii. Din ce în ce mai multe companii se confruntă cu lipsa personalului calificat și sunt din ce în ce mai interesate de implicarea în formarea profesională inițială a elevilor.

În acest context, cineva trebuie să-și asume ca obiectiv strategic dezvoltarea activității de formare profesională inițială prin introducerea unui traseu de educație mai flexibil și oferirea unor oportunități de formare și învățare la locul de muncă, relevante pentru tânăra generație.

Implementarea formării profe­sionale în sistem dual presupune o structură adecvată de guvernanță, la nivel macro și micro, care să garanteze împărțirea responsa­bilităților între reprezentanți ai educației și ai pieței muncii. Învă­țarea la locul de muncă, sche­mele de ucenicie și implicare crescută a companiilor în educație și formare profesională inițială (începând cu proiectarea curricu­lumului, furni­zarea învățării la locul de muncă, participarea în certificarea absol­venților) joacă un rol important în susținerea tinerei generații pentru o mai ușoară tranziție de la școală la viața activă.

Prof. Stelian FEDORCA