Socialize

Facebook
Home » Noutati » Între „performanța” și „dezastrul” notei nici măcar minime

Între „performanța” și „dezastrul” notei nici măcar minime

1 pag 4 susObiceiul de a fixa în procente cam tot ce se petrece în mersul școlii de pe la noi se manifestă ca un reflex, deci nu e câtuși de puțin surprinzător să constatăm că se întâmplă inclusiv în raport cu simulările care pregătesc examenele de la sfârșitul gimnaziului și de la sfârșitul liceului. Din perspectivă procentuală, cineva ar fi îndreptățit să considere aceste simulări drept performanțe. Iată, statistica ministerială sugerează o superioritate pe linie a bacalaureatului simulat de anul acesta, în raport cu cel de anul trecut, din moment ce „ponderea elevilor clasei a XII-a care au obținut note peste 5 este următoarea: 61,36% la Limba română (procentaj superior celui de anul trecut: 52,80%), 75,49% la Limba maternă (cu aproape 8 procente în plus față de 2014 – 67,78%), 52,49% la proba obligatorie a profilului – Matematică sau Istorie (procentaj superior față de 2014 – 42,51%), respectiv 60,30% la proba la alegere a profilului (cu peste 7 procente în raport cu 2014 – 53,92%)”. La clasa a XI-a tabloul este aproape la fel de bun, cu o singură excepție: „Limba română – 51,77% (în creștere cu peste 7 procente față de 2014 – 44,22%), proba obligatorie a profilului/Mate­matică sau Istorie – 42,35% (în creștere cu peste 6 procente față de anul trecut – 36,32%) și Limba maternă – 56,97% (în scădere față de 2014 – 62,42%)”.

La simularea testării de la sfârșitul clasei a VIII-a, rezultatele globale de acum sunt de asemenea superioare celor de anul trecut: 50,68% dintre elevi au obținut medii peste 5, față de 48,83 procente în 2014. A crescut și participarea, de la 94,7% la 96,17%. Avem și o statistică paralelă, tot procentuală – participare și promovare –, sugestia fiind că participarea cea mai mare a coincis cu promovarea cea mai bună: „cele mai ridicate procente de promovare s-au înregistrat în Bacău – 68,56 (rată prezență – 99,47%), municipiul București – 64 (rată prezență – 95,03%), Giurgiu – 63,8 (rată prezență – 92,05%) și Bihor – 61,8 (rată prezență – 90,36%)”. Rezultatele cele mai slabe, adică promovare sub 40%, s-au înregistrat acolo unde prezența medie a fost de 95%.
Tot atât de bine, aceleași rezultate procentuale, altor observatori li se par prevestitoare ale unui „nou dezastru”, cu precădere la bacalaureat, acest examen intrând în reflexul unei asemenea caracterizări (alt reflex!). În legătură cu aceasta, este de remarcat un soi de frenezie amestecată cu fatalitate, prilej de reconfirmare a convingerii că școala românească este iremediabil pierdută. Deși se spune de ceva timp că simulările se susțin pentru a fi luate în sensul lor de eveniment ieșit din rutină, adică sub aspectul obișnuirii cu condițiile de examen, cu un anume tip de lucrări, cu o notare altfel decât cea curentă etc., până la urmă ce se constată că rămâne să beneficieze de cel mai mare interes este statistica de ansamblu a notelor. Or, notele contează foarte mult, însă numai la nivel individual. Pentru cei care termină bacalaureatul (sau, alții, testarea de după gimnaziu) cu media 10, „dezastrul” despre care se tot vorbește este inexistent. Practic, la fel este pentru absolvenții de examene naționale care aspiră la (și obțin) medii cu două-trei zecimi sub maximum. Pentru că există asemenea absolvenți, precum și foarte mulți care obțin nota 10 sau pe aproape numai la o probă, este nedrept să se aplice diagnostice integratoare, de felul „generație pierdută” și „ratați”, iar ca pas următor după bacalaureat să fie indicat șomajul.
Mai în jos pe scara notării, o eventuală bucurie în fața creșterii generalizate și procentuale a mediilor peste 5 la simularea bacalaureatului ar trebui să fie serios temperată pentru simplul motiv că la acest examen național 5 nu este medie de trecere, nivelul minim fiind 6.
Simulările sigur că au rolul de a le arăta elevilor (și, în mod specific, părinților și profesorilor) nivelul de pregătire și cam ce mai are de făcut fiecare pentru îmbunătățirea notelor actuale. Senzația este că ne găsim în fața unei mari întreceri naționale (ca „întrecerea socialistă”), cu finalizare la vară și cu un rezultat intermediar înregistrat pe parcursul anului școlar, de control. Țelul nobil, firesc, educativ este ca rezultatul consemnat acum să devină mai bun, inclusiv grație încurajării „hai, că tu poți!”, iar din puterile tuturor să iasă marea izbândă, rezultatul superior față de cel din vara trecută.
Ce nu reiese este ca pe baza rezultatelor obținute acum (rezultate care nu sunt simulate, ci unele care arată puteri de moment sau chiar maxime!) să se abordeze și problema celor care pur și simplu nu vor avea cum să treacă sau nu vor dori să susțină bacalaureatul. În loc să se prevestească de pe acum o nouă ediție a „dezastrului” la bacalaureat (generalizat în mod nedrept), ar fi necesară găsirea unor soluții de încadrare a celor care nu susțin și a celor care nu trec examenul. Lor li se cuvine cu totul altceva decât adjectivele de „ratați” și „pierduți”. Includerea cu orice preț într-o formă de școlarizare mai departe, încercată anul trecut prin școala post­liceală ambalată în amăgire universitară, este discutabilă. Simulării făcute cu ceva timp înainte de terminarea anului școlar este bine să i se atribuie și un rol în sens orientativ, pentru cei care se dovedesc incompatibili cu bacalaureatul, fără să fie de condamnat, de exclus.

Florin ANTONESCU

Așteptăm la redacție materiale (educație, didactică, pedagogie, reformă, cultură, societate, opinii etc.) pentru a le publica în revista tipărită și pe site-ul revistei “Tribuna învățământului”.
Email: tribuna@megapress.ro