Socialize

Facebook
Home » Reforma » Radiografii » Punguța cu doi bani și fondul clasei

Punguța cu doi bani și fondul clasei

Punguta cu doi BaniPe canale mediatice ni se livrează mereu câte un alt caz de complicitate a cadrelor didactice în obținerea de foloase necuvenite. Acest tip de afacere școlară ilicită angajează două părți: părinții ofertanți, sub imboldul unei considerații îndatoritoare, și profesorul beneficiar, dispus a agrea gesturile de răsplată suplimentară mai mult decât simbolică. Difuzate ostentativ, ofrandele didactice pătează imaginea întregii școli românești, privită ca un focar de fraudă și atentat la buzunarul părinților, deși ne dăm seama că acele cazuri notorii sunt izolate și că alte sunt, în realitate, mentalitățile care guvernează raporturile dintre școală și familia elevilor. Reacția ministerului a fost pe măsură și promite a rămâne vigilentă, inclusiv prin adoptarea unui document de referință în virtutea căruia deontologia profesională să aibă repere concrete, știind că ignorarea corupției la orice nivel este prin sine o concesie adusă ilicitului.

Este nevoie însă de o ripostă promptă și din interiorul nivelurilor de bază în concordanță cu ideile din preconizatul Cod de etică, document care, deși nu a fost oficializat, există ca principiu în conștiința fiecărui cadru didactic onest. Cu atât mai mult cu cât, în ardoarea prevenirii răului, ar putea plana aripa suspiciunii asupra relațiilor de parteneriat firești dintre profesor și elevi, dintre diriginte și clasa pe care o îndrumă, dintre școală și comitetul cetățenesc de părinți. Din ecuație nu lipsește, după cum denotă discuțiile, nici pe nedrept incriminatul fond al clasei.

Învățământ integral gratuit!

Ar fi eronat să interpretăm sintagma „învățământ gratuit” în accepția responsabilizării exclusive a instituției și a rezolvării tuturor problemelor funcționării sistemului prin parametrii bugetului de stat. Educația se bazează pe un sistem complex de relații educator-educat, transpuse la nivelul exercitării atribuțiilor instituționale pe un parteneriat activ școală-familie. Fiecare din cei doi componenți ai dualității își asumă responsabilitățile survenite din propria natură, consonante în același timp cu o sumă de așteptări ale unuia față de celălalt.

Părinții fac parte, ca membri în Consiliul de Administrație, din structurile de decizie ale instituției, iar în calitate de parteneri au reprezentare oficială, permanentă prin comitetele de părinți pe clasă și comitetul de părinți pe școală. Ultimul este un for cu personalitate juridică, se alege anual prin votul adunării generale a părinților școlii, își poate asigura venituri financiare, administrate prin cont bancar, conform legislației în vigoare. Veniturile, destinate exclusiv susținerii activității instructiv-educative, vizează cu precădere optimizarea bazei material-didactice, iar bunurile obținute pe această cale devin obiecte de inventar în patrimoniul unității școlare. Bunele intenții și buna gospodărire a fondurilor salvează multe școli de la stagnare sau, mai mult, le oferă surse de propulsare.

Și la nivelul clasei, sub îndrumarea dirigintelui, împrejurările cer implicarea părinților, deopotrivă cu a elevilor, în activități administrativ-gospodărești. Nu toate pretențiile unui ambient plăcut și funcțional, nu toate mijloacele și materialele dorite în procesul de predare, învățare, evaluare pot fi puse generos la dispoziție. Bine ar fi ca în magazia școlii să se găsească nu numai cretă albă, ci și cretă colorată, să dispună de un stoc suficient de materiale de întreținere cotidiană a spațiului didactic: buretele de șters tabla, găletușa de apă, recipientul pentru resturi, să dispună de o gamă variată de materiale didactice aspectuoase pentru decorarea pereților clasei: portrete ale personalităților, imagini geografice, stampe istorice, eșantioane de perdele pentru ferestrele sălii, stocuri de hârtie xerox necesare multiplicării subiectelor pentru extemporale, teze și alte evaluări.

Cum nu se poate fără acestea, este prefe­rabil să ni le procurăm pe cheltuială comună decât să simțim frustrarea. Și astfel se colectează un fond al clasei, investit îndată în trebuințele imediate. Vorbim, precum se deduce, de cheltuieli mici, unanim acceptate și necesare întocmai ca rechi­zitele personale din ghiozdanele școlarilor.

De aceeași sferă aparțin și alte solicitări financiare pe care le poate angaja dirigintele cu acordul părinților: vizite la muzee și expoziții, vizionări de spectacole cu clasa, excursii, și nu în ultimul rând procurarea de auxiliare didactice: antologii, culegeri și fișe de lucru recomandate ori abonarea la reviste de profil: matematica, limba română ș.a. Se înțelege justificarea educativă, dar și caracterul opțional al inițiativelor dependente de aducerea unor sume de bani la școală. Asemenea mărunțișuri se circumscriu sferei nebuloase de fond al clasei și nimic altceva în vreo tangență cu corupția. Fiind vorba totuși de resurse financiare, le putem reprezenta prin punguța cu doi bani, pe care unii hapsâni o cred plină de comori.

Liviu IOANI