Socialize

Facebook
Home » Interviuri » Învăţământul cooperaţiei meşteşugăreşti, tradiţie şi prestigiu „La nivelul şcolilor UCECOM, procentul inserţiei socioprofesionale depăşeşte 80%”

Învăţământul cooperaţiei meşteşugăreşti, tradiţie şi prestigiu „La nivelul şcolilor UCECOM, procentul inserţiei socioprofesionale depăşeşte 80%”

Foto Presedinte S.GrigorescuInterviu cu Sevastiţa Grigorescu, preşedintele Uniunii Naţionale a Cooperaţiei Meşteşugăreşti – UCECOM


În peisajul tradiţional românesc funcţionează de mai bine de o jumătate de secol învăţământul preuniversitar al Cooperaţiei Meşteşugăreşti. Vrând să aflăm mai multe elemente ce definesc acest segment al învăţământului preuniversitar, stăm de vorbă cu doamna Sevastiţa Grigorescu, preşedintele Uniunii Naţionale a Cooperaţiei Meşteşugăreşti – UCECOM.

Stimată doamnă preşedinte, vă rog pentru început să ne prezentaţi un scurt istoric al şcolilor UCECOM şi care au fost motivele pentru care le-aţi înfiinţat.

Şcolile UCECOM au fost înfiinţate în urmă cu peste 60 de ani, ca o necesitate pentru pregătirea forţei de muncă a cooperaţiei meşteşugăreşti din întreaga ţară, în special în meserii din domeniile de prestări servicii, mică industrie şi producţie artizanală. Calificarea viitorilor angajaţi se realiza atât prin învăţământ iniţial (şcoală de ucenici, şcoală profesională, şcoală postliceală şi şcoală de maiştri), cât şi prin cursuri de calificare şi recalificare profesională.

Trebuie să subliniez faptul că învăţământul cooperatist preuniver­sitar s-a adresat şi se adresează în continuare tinerilor proveniţi din familii cu venituri modeste, care preferă ca, după o şcolarizare de scurtă durată, să se angajeze şi să devină independenţi din punct de vedere financiar.

Vă rog să enumeraţi câteva dintre meseriile/specializările oferite de şcolile UCECOM de-a lungul timpului.

Printre meseriile cele mai solicitate de-a lungul timpului de societăţile cooperative meşteşugăreşti erau: ceasornicar, bijutier, croitor, cizmar, depanator obiecte de uz casnic, instalator tehnico-sanitar şi gaze, optician, ceaprazar, blănar, tricoter, mecanic auto, tinichigiu-vopsitor auto, frizer-coafor, cosmetician, fotograf-foto­ceramist, depanator radio-TV şi lista poate continua.

Remarc multitudinea de calificări oferite de către şcolile UCECOM. Dar ce se întâmpla cu elevii la absolvirea şcolii?

Absolvenţii învăţământului cooperatist erau angajaţi în organi­zaţiile cooperatiste meşteşugăreşti în proporţie de 95%.

Un procent de angajare foarte mare. Cum s-a reuşit acest lucru?

Acest lucru s-a realizat printr-o politică coerentă şi permanentă a UCECOM de recrutare a forţei de muncă necesară în organizaţiile cooperaţiei meşteşugăreşti şi se baza pe o strânsă colaborare între aceste organizaţii şi şcoli.

Concret, colaborarea se realiza prin parcurgerea următoarelor etape: recrutarea şi selecţia viitorilor elevi se realiza de către compartimentele de învăţământ ale fiecărei organizaţii cooperatiste, în funcţie de nevoile acestora; elevii selectaţi încheiau un contract cu organizaţiile cooperatiste, contract în care erau prevăzute condiţiile de şcolarizare, cheltuielile de pregătire, precum şi angajarea acestora; pregătirea teoretică se realiza în şcoli, iar instruirea practică se efectua în organizaţiile cooperatiste de profil, sub îndrumarea specialiştilor din şcoli şi cooperaţie; toate cheltuielile de şcolarizare şi întreţinere ale elevilor pe întreaga perioadă a cursurilor erau suportate de către organizaţiile cooperatiste trimiţătoare. În afara acestor cheltuieli pe care le suportau integral, organizaţiile cooperatiste ofereau elevilor şi o bursă de studii.

Doamnă preşedinte, constat cu plăcută surprindere că modul de pregătire a forţei de muncă în şcolile UCECOM a fost identic cu actuala propunere a Ministerului Educaţiei privind implementarea „`nvăţământului profesional dual” în ţara noastră!

Este adevărat! „Sistemul dual de pregătire profesională” a fost practicat în şcolile UCECOM încă de la înfiinţarea acestora.

Revenind la prezent, ce ne puteţi spune despre şcolile UCECOM?

Înainte de a vă prezenta situaţia actuală a şcolilor cooperaţiei meşteşugăreşti, trebuie să punctez câteva momente de cumpănă din existenţa acestora, şi anume:

– Conjunctura economică de după anul 1990, care a afectat în mod direct şi semnificativ şi organizaţiile cooperatiste meşteşugăreşti, le-a pus în imposibilitate de a mai finanţa şcolarizarea elevilor. Acest fapt a determinat UCECOM, proprietarul întregului patrimoniu al şcolilor, să regândească funcţionarea acestora pe principiul autofinanţării, respectiv prin introducerea taxelor de şcolarizare a elevilor.

În consecinţă, şcolile UCECOM au fost printre primele instituţii de învăţământ preuniversitar care au căpătat statutul de „unităţi de învăţământ preuniversitar particular”.

– Dispariţia timp de mai mulţi ani a învăţământului profesional din sistemul naţional de învăţământ.

– Nesusţinerea financiară de către stat a învăţământului particular.

– Criza economică generalizată la nivel european.

Ca o consecinţă a acestor constrângeri, şcolile UCECOM au înregistrat o drastică scădere a numărului de elevi, de la aproximativ 16.000 în 1990 la aproximativ 4.500 în prezent.

Odată cu promulgarea noii Legi a Educaţiei Naţionale şi a reglementărilor apărute ulterior, care au prevăzut reintroducerea învăţământului profesional, precum şi a Legii nr. 220/2015 prin care şi învăţământul preuniversitar particular acreditat beneficiază de „finanţarea de bază”, s-au creat premise favorabile şi pentru dezvoltarea şcolilor UCECOM.

Consider ca o discriminare faptul că unităţile de învăţământ preuniversitar particular care au obţinut autorizare de funcţionare provizorie, spre deosebire de cele de stat, nu beneficiază de finanţarea de bază, cu toate că şi ele fac parte din sistemul naţional de învăţământ.

Consider că cel mai important indicator de performanţă al unei şcoli îl reprezintă procentul inserţiei socioprofesionale a absolvenţilor acesteia. Care este acest procent în cadrul şcolilor UCECOM?

Pe ansamblul celor 11 şcoli ale UCECOM, procentul inserţiei socioprofesionale depăşeşte 80%.

Cum explicaţi acest procent de-a dreptul spectaculos de angajare a absolvenţilor şcolilor UCECOM?

Acest lucru se datorează mai multor factori:

– Marketingul educaţional practicat în şcolile noastre, care nu se rezumă numai la „PRAI” şi „PLAI”, oferind date concrete cu privire la nevoile pieţei forţei de muncă;

– Preocuparea permanentă a şcolilor de a identifica noi agenţi economici, potenţiali angajatori ai absolvenţilor noştri şi de a încheia parteneriate cu aceştia;

– Flexibilitatea adaptării ofertei educaţionale la cererile pieţei forţei de muncă;

– Calitatea actului educaţional oferit de şcolile UCECOM;

– Implicarea reprezentanţilor agenţilor economici în derularea întregului proces de învăţământ, precum şi participarea acestora la examenul de absolvire;

– Excelenta colaborare cu reprezentanţii Ministerului Educaţiei şi ARACIP, iar pe plan local cu ISJ şi cu reprezentanţii comunităţilor;

– Nu în ultimul rând, experienţa acumulată de şcolile UCECOM în aproape 20 de ani, prin parteneriatul cu instituţiile de învăţământ şi Camerele Meşteşugăreşti din Germania.

O ultimă întrebare: ce cuprinde sistemul de învăţământ UCECOM la această dată?

Este o întrebare bine-venită. Politica educaţională a UCECOM s-a realizat pe două paliere: învăţământ preuniversitar, prin înfiinţarea Fundaţiei Învăţământului Preuniversitar al Cooperaţiei Meşteşugăreşti SPIRU HARET, şi învăţământ universitar, prin înfiinţarea Universităţii ARTIFEX.

Fundaţia Învăţământului Preuniversitar al Cooperaţiei Meşteşugăreşti Spiru Haret coordonează 11 unităţi de învăţământ preuniversitar în următoarele oraşe: Arad, Baia Mare, Brăila, Breaza, Bucureşti, Cluj, Constanţa, Craiova, Iaşi, Ploieşti şi Timişoara.

În toate aceste unităţi de învăţământ se regăsesc următoarele forme de şcolarizare: învăţământ profesional, învăţământ liceal şi învăţământ postliceal. La şcoala din Bucureşti funcţionează şi învăţământul preşcolar (Grădiniţa „Dumbrava Fermecată”). Ne dorim ca în viitor, în unităţile de învăţământ UCECOM să se regăsească şi învăţământul primar şi gimnazial.

Vreau să remarc faptul că în toate cele 11 şcoli funcţionează, încă din anul 1996, şi centre de formare profesională a adulţilor.

Universitatea ARTIFEX a fost înfiinţată ca urmare a solicitărilor organizaţiilor cooperatiste de a-şi pregăti forţa de muncă la un nivel superior.

Demn de remarcat este şi faptul că absolvenţii învăţământului liceal din şcolile UCECOM pot urma cursurile Universităţii ARTIFEX şi se pot bucura de anumite facilităţi (scutire de taxă în anul I şi cazare gratuită în căminul Universităţii).

Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU